O data cu integrarea in UE, tema reorganizarii regiunilor de dezvoltare revine pe agenda Guvernului. Ocazie pentru UDMR ca, sub acoperirea standardelor europene, sa obtina schitarea, fie si simbolic, a Tinutului Secuiesc.
Reorganizarea actualelor regiuni de dezvoltare este un obiectiv asumat de UDMR in campania electorala si inclus apoi in programul de guvernare negociat cu aliatii. Daca programul de guvernare nu precizeaza exact in ce va consta modificarea, platforma cu care Marko Bela a candidat la Presedintie este mult mai clara.
La capitolul „dezvoltare regionala“, aceasta prevede „crearea unei regiuni de dezvoltare echitabila, comuna, pentru judetele Covasna, Harghita si Mures“.
In prezent, Romania este impartita in opt asemenea regiuni. Metoda actuala a fost criticata de oficialii UE in mod repetat in ultimii ani. Acestia au apreciat ca regiunile sint prea mari, prea putine si ca au o capacitate redusa de a absorbi fonduri sau de a aplica programe. In urma negocierilor recent incheiate cu UE, s-a stabilit ca regiunile de dezvoltare sa fie regindite.
Cum in perspectiva aderarii guvernantii n-au nici cum sa evite tema, nici cum s-o amine, UDMR a preluat-o rapid. Reorganizarea regiunilor de dezvoltare economica a devenit una dintre prioritatile legislative ale Uniunii pe 2005, fapt confirmat acum trei zile de Marko Bela.
Presedintele UDMR a argumentat ca nu este normal ca aceeasi regiune de dezvoltare sa cuprinda judetele Vrancea si Constanta, primul aflat in zona subcarpatica, celalalt - la malul Marii Negre.
Regiunea Harghita-Covasna-Mures
Exemplul Vrancea-Constanta, repetat cu obstinatie de liderii UDMR, are rolul de a abate atentia de la adevaratul deziderat al Uniunii, acela de a avea o regiune de dezvoltare care sa inglobeze exclusiv judetele Harghita, Covasna si Mures.
In prezent, acestea fac parte din Regiunea 7 de dezvoltare, alaturi de Alba, Sibiu si Brasov, lucru care nu este pe placul UDMR, care a incercat sa obtina aceasta redesenare si in 2003, bazindu-se pe parteneriatul cu PSD.
O decizie a Consiliului Reprezentantilor Unionali a mandatat conducerea sa negocieze infiintarea unei regiuni pliate pe conturul fostului Tinut Secuiesc. Uniunea propunea totodata infiintarea a 12 sau a 20 de regiuni de dezvoltare, mai mici, cu o populatie cuprinsa intre unul si doua milioane, compuse din judete cu interese economice si cu traditii comune.
Dupa ce s-a aratat dispus sa discute despre proiect, PSD a inceput sa propuna regiuni de dezvoltare care fie inglobau Brasovul alaturi de cele trei judete din Secuime, fie mutau Harghita in aceeasi regiune cu Bacaul. Dupa doua saptamini, PSD a pus de tot capat dezbaterilor, anuntind ca nu este momentul oportun.
In prezent, UDMR a reluat subiectul, invocind urgenta pregatirii pentru aderarea la UE. „Daca tinem cont ca in cazul fondurilor de preaderare este prevazut un termen de doi ani pentru a fi folosite, eu cred ca nu sintem numai in intirziere, ci aproape ca am pierdut o sansa si trebuie sa acceleram“, a declarat ieri presedintele executiv al UDMR, Tacacs Csaba.
Uniunea argumenteaza ca regiunile de dezvoltare economica nu sint unitati administrativ-teritoriale si ca aceasta nu este nicidecum o tentativa de reinfiintare a Tinutului Secuiesc ca entitate de sine statatoare.
Numai ca aripa radicala a Uniunii priveste demersul ca pe un prim pas catre atingerea autonomiei acestei regiuni, prin transformarea ulterioara a zonelor de dezvoltare economica in unitati administrativ-teritoriale.
