Frectie cu cuponiada la piciorul de lemn al nationalizarii

de     HotNews.ro
Luni, 7 martie 2005, 0:00



Despagubirea persoanelor ale caror bunuri au fost confiscate nu se mai poate face conform Legii 10, care implineste 4 ani de sedere la naftalina.

Dupa patru ani de la intrarea in vigoare a Legii 10, masurile reparatorii pentru persoanele ale caror proprietati au fost nationalizate nu au fost puse in practica. Mai mult, despagubirea prin acordarea de actiuni anunta declansarea celei de-a doua mari cuponiade.

Lipseste proprietatea
Problema caselor preluate abuziv de catre stat, in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, nu a fost rezolvata in cei 15 ani de democratie in ciuda faptului ca orice economie de piata se fundamenteaza pe proprietate. Apropierea integrarii Romaniei in UE si obtinerea calificativului de piata functionala au inceput sa puna tot mai acut rezolvarea problemei proprietatii.

Guvernul Tariceanu nu are, in aceste conditii, prea mult spatiu de manevra. Astfel, Legea 10 a fost scoasa de la naftalina si, potrivit reglementarilor acesteia, fostii proprietari trebuie sa ia ceva in schimbul a ceea ce le-a fost confiscat. Intrebarea este ce anume pot sa primeasca din ceea ce statul mai are la dispozitie. {i mai ales sub ce forma.

Reglementare prin eliminare
Legea stabileste ca masuri reparatorii prin echivalent acordarea de alte bunuri sau servicii (compensare), acordarea de actiuni la societatile comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare sau despagubiri banesti. Daca legea ar fi intrat in vigoare in anul 2001, ar mai fi fost inca sanse ca ea sa-si atinga scopul.

Acum insa lucrurile sunt mult mai grave. Masurile reparatorii de compensare aproape ies din discutie. Despre despagubiri banesti nici nu poate fi vorba atata vreme cat bugetul statului traieste de la o zi la alta. In aceste conditii singura varianta care ar putea ramane in picioare este acordarea de actiuni la societatile comerciale.

La care, ne intrebam noi? Cele ramase in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare nu prezinta interes aproape pentru nimeni. Cele aflate in portofoliul Ministerului Economiei si Comertului prezinta interes, dar nu pot acoperi intreaga valoare a solicitarilor.

Recent, reprezentantii MEC au anuntat ca statul va acorda actiuni la societatile Nuclearoelectrica si Romgaz, in limita a 5% din capitalul social, persoanelor ale caror imobile au fost confiscate abuziv de regimul comunist.

Fostul guvern a aprobat si el acordarea de despagubiri sub forma de actiuni reprezentand 5% din capitalul altor societati din portofoliul MEC, respectiv Transgaz si Transelectrica.

In cautarea valorii
La numai cateva luni dupa intrarea in vigoare a Legii 10, la fostul APAPS erau deja inregistrate cateva mii de notificari privind acordarea de actiuni in echivalent, volumul despagubirilor banesti solicitate ridicandu-se la fabuloasa suma de 5-6 miliarde euro. Nici atunci, cu atat mai putin acum, intreg capitalul social al intreprinderilor din portofoliu nu se ridica la o asemenea suma.

In cei 4 ani scursi de la aparitia legii se pare ca o singura persoana ar fi primit actiuni drept despagubire de la APAPS. La MEC, respectiv la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) nu a fost acordata inca nici o actiune. Directorul departamentului juridic din cadrul MEC, Robert Neagoe, recunoaste ca Legea 10 are multe lacune.

Tocmai din acest motiv procesul de acordare de actiuni bate pasul pe loc. ,,Titlurile trebuie sa poata fi tranzactionate pe o piata reglementata. Valoarea nominala a titlurilor detinute de fostii proprietari este o valoare scriptica si nu una de piata”, spune directorul Neagoe. In aceste conditii, unii pot pierde, altii pot castiga, in functie de societatea la care au primit actiuni.

Atunci unde-i dreptatea? La AVAS (fostul APAPS) lucrurile sunt si mai complicate.

Momeala pentru coruptie
In conditiile in care masurile reparatorii se vor reduce doar la varianta acordarii de actiuni, statul se va vedea nevoit sa modifice Legea 10. La cate reglementari noi se cer, probabil ca cel mai bun lucru va fi elaborarea unei legi noi. Titlurile cu valoare nominativa emise pana acum au inceput deja sa circule „la negru”.

O a doua cuponiada si concentrarea unor pachete semnificative de actiuni intr-o singura mana sunt lucruri pe cale sa se intample. Cat priveste corectitudinea cu care au fost emise anumite titluri de valoare, si aici exista suficiente dubii.

Un primar dintr-o comuna oarecare poate elibera actele necesare obtinerii titlurilor de valoare fara sa existe posibilitatea de a se verifica daca decizia respectiva este reala. Ministerul Finantelor, cel care elibereaza titlurile, nu dispune nici el de mecanisme de control.

Presupunand insa ca totul decurge ca la carte, cum vor fi oare impartite aceste titluri pe societati, dupa 4 ani in care nu s-a intamplat aproape nimic in acest sens. Practic, procedurile prevazute de Legea 10 puteau fi initiate intr-un interval de sase luni. Daca acest lucru a fost facut, intrebarea este de ce nu au fost acordate deja actiuni in schimbul titlurilor de valoare?

Pe aici nu se poate trece
Presupunand ca cele doua entitati de privatizare ar incepe de maine sa acorde actiuni celor expropriati nu ne ramane decat sa constatam in ce incurcatura intra statul si cuponarii deopotriva. Sa le luam pe rand.

Cei care opteaza pentru societatile din portofoliul AVAS, listate pe piata de capital, pot avea surpriza sa constate ca, in scurt timp, societatile respective sunt scoase de la listare ca urmare o exigentelor impuse de noua lege a pietei de capital fata de emitenti. Delistarea societatii ar obliga actionarii sa-si vanda pachetele prin intermediul notariatelor, pretul fiind unul derizoriu.

Acordarea de actiuni la societatile din portofoliul MEC si care nu sunt tranzactionate se face, la randul ei, in limita unui procent de 5% din capitalul social al societatii respective. Ce se intampla cu cei care raman in afara procentului sau cum poate controla statul o concentrare a actiunilor in mana unei singure persoane care a cumparat din timp titluri de valoare nominativa?

Ce risca statul
Societatile din portofoliul MEC au actualizat capitalul social la nivelul anilor 1994, 1996 sau, in cel mai bun caz, al anului 2000. Diferentele din reevaluarea patrimoniului sunt insa foarte mari, dar legea interzice majorarea capitalului social cu acestea.

Inseamna ca persoana care primeste actiuni la o valoare nominala stabilita acum poate castiga mult mai mult o data cu actualizarea capitalului. Valoarea nominala a titlurilor nefiind reglementata, apare riscul unei noi cuponiade. Cum numarul de societati listate s-ar putea reduce drastic, apare, in acelasi timp, la sume foarte mari, riscul suprasubscrierii.

Ce risca despagubitul
Persoana care primeste actiuni la o societate comerciala are toate sansele sa constate ca valoarea nominala a actiunii lui poate fi mult mai mica decat valoarea reala. Devenind astfel actionar minoritar la o societate, cuponarul se va trezi ca nu are nici un drept de decizie in societatea respectiva, asemenea celorlalti minoritari aparuti din procesul initial de privatizare.

Cum in momentul de fata peste jumatate din societatile aflate in portofoliu AVAS nu pot fi privatizate din cauza datoriilor foarte mari, cine primeste actiuni la o asemenea societate risca sa ramana cu ele doar pentru a le pune in rama.

Solutii
Pentru ca despagubirea celor care au fost deposedati abuziv sa fie intr-adevar reala, titlurile de valoare trebuie tranzactionate obligatoriu pe o piata reglementata. Riscul pentru investitor ar fi minim, iar coruptia ar fi serios ingradita.

Societatea la care sunt atribuite actiuni trebuie sa ramana obligatoriu la tranzactionare, sa fie viabila economic, iar evaluarea pretului actiunii sa fie facuta dupa evaluarea afacerii in functie de standardele internationale.
O alta solutie de despagubire ar putea fi emiterea de obligatiuni de stat cu o maturitate de 5-10 ani si cu o plata a dobanzii achitata trimestrial, dat fiind faptul ca multe dintre persoanele care au dreptul la despugubiri sunt in varsta. Obligatiunile ar trebui insa tranzactionate pe piata de capital, careia i-ar creste astfel lichiditatea.

Alexandru Moldovan, Saptamana Financiara






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


98 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by