Evolutia dolarului american cumulata cu datele economice din economia SUA de la inceputul acestui an a lasat impresia ca trendul de depreciere a monedei americane s-a schimbat.
Insa, revenirea dolarului, de la un minim de 1,3636 usd/euro la sfarsitul anului trecut, la un nivel de 1,2750 usd/eur in luna februarie a acestui an, este apreciata de dealerii de pe piata internationala doar o corectie si nicidecum o inversare a trendului dolarului.
Majoritatea analistilor economici considera ca deprecierea dolarului fata de moneda europeana va continua in perioada urmatoare, iar tinta de 1,50 usd/euro ramane de actualitate.
De la minimul inregistrat de moneda americana la inceputul acestui an, piata valutara a reactionat la speculatiile privind o posibila diversificare a activelor detinute de bancile centrale asiatice -cunoscute ca mari detinatoare de active denominate in dolari-valuta si titluri emise de Trezoreria SUA.
Anuntul facut de banca centrala din Coreea de Sud, una din marile detinatoare de active denominate in moneda americana, cu privire la intentia diversificarii activelor sale, in sensul reducerii activelor in dolari, a reprezentat, (potrivit analistilor) principala cauza a reluarii trendului de depreciere a dolarului.
In pofida declaratiilor din ziua urmatoare ale Japoniei si Koreei de Sud, tari care detin cele mai mari rezerve in active denominate in dolari, in sensul negarii unei astfel de actiuni, cursul nu a revenit pe un trend descendent.
Mentinerea pe o perioada de timp relativ mare a actualelor cotatii mareste pe zi ce trece riscul unei astfel de actiuni care, odata initiata, va atrage dupa sine ca o reactie in lant actiuni similare din partea celorlalte banci centrale cu expunere ridicata fata de dolar, care si-ar putea schimba structura rezervelor chiar cu riscul unor mari pierderi de capital.
O astfel de reactie ar putea impinge cursul dolarului fata de celelalte valute catre noi maxime istorice.
Previziunile analistilor cu privire la evolutia dolarului nu sunt deloc optimiste. Se asteapta, ca pana la sfarsitul lunii martie, dolarul sa atinga nivelul de 1,35 usd/euro chiar daca indicatorii macroeconomici arata ca economia americana poate inca sa sustina o crestere sanatoasa.
Cea mai mare economie a lumii a crescut anul trecut, cu 4,4%, cu 2% mai mult decat zona euro, ajutata in cea mai mare parte de cea mai mare crestere a consumului din ultimii 4 ani. Rata somajului este aproape de doua ori mai mica decat in zona euro, situandu-se la un procent de 5,4% ceea ce demonstreaza ca increderea investitorilor in economia americana este inca ridicata.
De partea cealalta rata somajului in principalele economii ale UE se situeaza la o medie de 8,8%, iar noile evolutii de pe piata financiara internationala nu dau sperante de imbunatatire a acestei situatii.
Aprecierea monedei europene cu implicatii directe asupra exporturilor, principalul motor al cresterii economice a principalelor economii europene si cresterea costurilor energetice datorita evolutiilor de pe piata petrolului incep sa-si faca simtita influenta.
FMI avertizeaza ca aprecierea in continuare, a monedei europene va influenta negativ exporturile Germaniei a carei economie este considerata motorul din zona euro. Bineinteles ca aceste efectele negative se vor propaga intr-o masura diferita si asupra celorlalte tari din UE.
In opinia FMI, o rezolvare a acestei situatii ar putea fi stimularea cererii interne pentru statele care au un surplus de cont curent si diminuarea deficitului de cont curent record al SUA.
In anul 2004, deficitul de cont curent al SUA a ajuns la o cifra de 617 miliarde de dolari. Deficitul de cont curent al SUA ramane principala problema economica a tarii, care exercita si va exercita in anii urmatori o presiune constanta asupra evolutiei dolarului pe piata valutara cu implicatii majore si asupra pietei petrolului, precum si a celorlalte piete financiare.
Slabirea dolarului a influentat direct pretul petrolului, chiar daca principala explicatie pentru explozia pretului a fost gasita in temerea ca oferta de petrol nu poate sa tina pasul cu cererea tot mai mare generata de cresterea economiei mondiale. Denominarea pretului in dolari face ca tarile exportatoare sa fie interesate de mentinerea unui pret ridicat.
Tinta de pret data de tarile OPEC anul trecut, de 30-32S/baril, nu mai este de actualitate. Noile declaratii ale membrilor OPEC arata ca pretul petrolului va varia intre 40 si 50 S/baril pe un termen mult mai lung decat se aprecia anul trecut.
Mentinerea pretului la acest nivel este in interesul tarilor exportatoare in conditiile in care pretul ramane exprimat in dolari si veniturile din petrol reprezinta principala activitate economica a acestora.
Implicatiile slabirii dolarului asupra pietelor financiare si marilor economii ale lumii poate sa duca astfel economia mondiala spre o noua recesiune economica.
