Dupaliberalizarea de astazi, efectele vor fi vizibile pe piata valutara. Ca sa poata depune lei in bancile romanesti, strainii vor trebui sa schimbe valuta pe care o detin, euro sau dolari.

In masura in care aceasta oferta suplimentara de valuta nu-si va gasi contrapartida in cerere, faptul se va reflecta in cursul de schimb. Mai exact, in intarirea leului fata de euro.

Ca urmare, se ieftinesc importurile si toate serviciile pentru care se cere plata in valuta. Liberalizarea va presa in continuare asupra dobinzilor bancare. Pe fondul ofertei de bani in crestere, atit dobinzile oferite de banci la depozite, cit si cele cerute pentru imprumuturi se vor micsora.

Unele dintre sumele care vor intra pe piata romaneasca vor avea un caracter speculativ ce poate produce crize valutare.

De cinci luni bune, se construiesc scenarii pentru ceea ce, de astazi, poarta in mod oficial numele de liberalizare a contului de capital. De-acum incolo, vom vedea cit din acestea se potrivesc realitatii. Evolutia cursului de schimb ne va da primele semnale.

Din 1989 incoace, economia Romaniei a stat sub semnul liberalizarii. Scopul acesteia a fost, in esenta, unul singur: aducerea tarii la statutul de economie de piata.

Economie definita in primul rind de raportul cerere-oferta, mai exact de influenta acestui raport in formarea preturilor marfurilor, in conditii de concurenta.

Diminuarea rolului statului prin liberalizarea preturilor, vinzarea proprietatii, liberalizarea comertului exterior sint procese care au marcat transformarea Romaniei. Ele nu ar fi avut insa sanse de reusita fara liberalizarea accesului strainilor, mai precis a capitalului detinut de nerezidenti, la piata autohtona.

Ziua de azi marcheaza accesul oficial al capitalului strain la depozitele bancare in lei.

O cerinta europeana

Desi despre liberalizarea contului de capital se vorbeste intens de doar citeva luni, procesul a inceput in urma cu 14 ani. Adoptarea in 1991, a Legii investitiilor straine a fost un prim pas prin care s-a permis accesul capitalului nerezidentilor in Romania. Aderarea tarii la Uniunea Europeana este insa „responsabila" de evenimentul de azi.

Pentru ca Romania urmeaza, in mai putin de doi ani, sa faca parte din piata unica europeana, piata care are la baza patru libertati fundamentale: libera circulatie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor si a capitalurilor. Si pentru Romania faptul nu inseamna altceva decit ridicarea barierelor din calea acestor patru libertati.

Liberalizarea totala a circulatiei capitalurilor a fost realizata, in principal, ca urmare a Tratatului de la Maastricht (1992), care stipuleaza completa liberalizare a miscarilor de capitaluri ca o preconditie pentru introducerea monedei unice in Uniunea Europeana.

Baza regimului actual este reprezentata de interzicerea stricta a controlului miscarilor de capital si a controlului cursului valutar intre statele membre ale UE.

Articolul 73 litera b din Tratat prevede ca „toate restrictiile in calea miscarilor de capital intre statele membre si intre statele membre si terte tari vor fi interzise".

Modificarea regulamentului valutar de Banca Nationala a Romaniei, prin care se stipuleaza ca nerezidentii „pot deschide si mentine conturi in lei la institutii de credit" si pot „repatria si transfera activele financiare detinute", nu inseamna altceva decit un pas in respectarea articolului sus-amintit.

Cehia si Slovacia au permis accesul nerezidentilor la depozitele bancare in moneda nationala in 1995, iar Polonia si Ungaria au liberalizat total contul de capital in 2001.

Leu tare si dobinzi mici

Daca pina in noiembrie 2004, liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele bancare in lei nu a fost decit tema de seminar specializat, dupa aceasta data efectele pasului de liberalizare sint la vedere pentru toti romanii. Cea care a scos la lumina influenta liberalizarii a fost piata valutara, prin cursul de schimb.

Lasat liber de BNR, leul s-a intarit considerabil, sub presiunea supraofertei de valuta. Magnitudinea socului valutar care a adus euro de la 41.000 de lei si peste, la valorile comunicate astazi de BNR, dar si evolutia in zig zag a cursului au surprins in egala masura agentii economici si populatia. Dupa liberalizarea de astazi, efectele vor fi vizibile tot pe piata valutara. Cauza este simpla.

Ca sa poata depune lei in bancile romanesti, strainii vor trebui sa schimbe valuta pe care o detin, euro sau dolari. In masura in care aceasta oferta suplimentara de valuta nu-si va gasi contrapartida in cerere, faptul se va reflecta in cursul de schimb. Mai exact in intarirea leului fata de euro. Ca urmare, se ieftinesc importurile si toate serviciile pentru care se cere plata in valuta.

Liberalizarea va presa in continuare asupra dobinzilor bancare. Pe fondul ofertei de bani in crestere, atit dobinzile oferite de banci la depozite, cit si cele cerute pentru imprumuturi se vor micsora.

Masuri contra speculatiilor

O parte dintre sumele in valuta care vor intra pe piata romaneasca vor avea un caracter speculativ, putind produce crize valutare atit la intrare, cit si la iesire. Pentru contracararea fluxurilor speculative de capital, BNR a prevazut patru masuri de salvgardare in regulamentul valutar.

BNR poate adopta una sau mai multe dintre cele patru masuri, daca „fluxurile de capital pe termen scurt de o amploare deosebita exercita presiuni puternice asupra pietei valutare si provoaca perturbari grave in aplicarea politicii monetare si a cursului de schimb, avind ca efect, in special, variatii semnificative ale lichiditatii interne".

Printre aceste masuri figureaza retinerea in depozitele BNR pentru un termen fix a unei cote din suma in valuta care reprezinta intrare de capital, folosita de orice rezident sau nerezident pentru a fi preschimbata in scopul constituirii unui depozit in lei.

Acelasi regim se aplica sumelor in valuta generate ca urmare a transformarii depozitelor in lei pentru transferul devizelor straine in afara tarii. Retinerea poate avea loc atit la momentul conversiei valutei in depozite in lei, cit si la orice moment aferent unei iesiri de valuta, prin inchiderea unui depozit in lei.

Comision pe tranzactii

BNR are in vedere aplicarea unui comision asupra tranzactiilor valutare reprezentind un flux de capital care genereaza vinzari/cumparari de valuta pentru deschiderea sau inchiderea unor depozite in lei la institutiile de credit din Romania.

O alta masura vizeaza impunerea unor restrictii de maturitate a depozitelor rezultate din intrarile sau iesirile de capital ale rezidentilor sau nerezidentilor. Banca centrala ia in calcul si rezerve minime obligatorii suplimentare pentru depozitele in lei ale rezidentilor sau nerezidentilor, rezultate din conversia unor sume in valuta.

BNR va notifica Comisiei Europene si statelor membre UE intentia de a aplica aceste masuri inainte de adoptarea lor efectiva.