Ludovic Spiess face Opera de trei parale

de Cristian Teodorescu     Cotidianul
Marţi, 12 aprilie 2005, 0:00



Cu sapte clase primare, plus profesionala, poti conduce Opera Nationala. Cu o conditie. Sa te cheme Ludovic Spiess. Fostul mare tenor traieste si azi de pe urma gloriei din tinerete si rezista in functie indiferent de abuzurile sale ca manager.

Angajatii Operei Nationale il acuza periodic pe Ludovic Spiess de „comportament dictatorial" si de abuz de functie. Soprana Angela Gheorghiu a declarat recent ca directorul general al Operei pune bete in roate tinerilor solisti, impiedicindu-i sa cinte in strainatate. Cind mai prind curaj, balerinele marturisesc ca directorul Spiess le hartuieste.

Cum necum, tenorul cade in picioare de fiecare data. Marele Spiess are, s-ar zice, suficient capital de imagine pentru a rezista tuturor eroziunilor.

Descopera opera din intimplare

Pina la 19 ani, Spiess habar n-avea ca exista muzica de opera. Era matriter la o intreprindere din Brasov. Un coleg l-a dus pentru prima oara la un concert al Filarmonicii din oras. Atunci a dorit si el sa cinte. S-a inscris in corul fabricii Tractorul. Apoi si-a incercat norocul la Scoala Populara de Arta. O doamna Nasturas il respinge, spunindu-i ca n-are inclinatii muzicale.

Cind e chemat sa-si faca stagiul militar, Spiess se incrie in Ansamblul Armatei, corist. Cel care il ajuta sa-si cizeleze vocea este Gogu Dumitrescu. La 24 de ani, fostul matriter debuteaza pe scena Teatrului Muzical din Brasov. N-avea decit sapte clase primare si profesionala. A prins cintatul din zbor.

Tenor cu derogare de studii

Chiar si dupa ce debuteaza, Spiess continua sa aiba probleme. In primii ani, pe afisele din Romania, numele tenorului e metamorfozat in romanescul Liviu Spinu, deoarece nemtescul Spiess suna prost in acea perioada. Ironia sortii: pe atunci Spiess nu stia germana. In casa parintilor sai se vorbea romaneste.

In 1964 tenorul participa la un concurs international de interpretare la Toulouse. Cistiga marele premiu, nu cu pseudonimul de scena din Romania, ci cu numele din pasaport. E momentul in care Spiess atrage atentia asupra lui. Urmeaza marea lui perioada de glorie, care dureaza 14 ani. Muzicologul Viorel Cozma afirma despre el ca avea un repertoriu complet si o tehnica si o dictie desavirsite.

Are contract la Opera din Viena. La Opera din Bucuresti, unde se cer studii superioare, capata o derogare pentru a putea fi platit ca prim tenor.

La 38 de ani, ii apar noduli pe coardele vocale si isi pierde vocea. Nu mai face turnee in strainatate, ramine la Opera Romana, unde cinta rar si cu mare greutate. La 46 de ani se pensioneaza pe caz de boala.

Ministru de criza

In 1991 Spiess devine ministrul Culturii, in guvernul Stolojan. Guvern de criza, ministru pe masura. Tenorul putuse cinta foarte bine fara studii, dar pe post de ministru, Spiess incepe sa greseasca partitura. Justifica in declaratii publice de ce primeste Cultura bani putini, cu o logica in care fostul matriter isi ia revansa asupra oamenilor de cultura. Altfel, ca om stie sa fie simpatic.

E vinator, se pricepe sa gateasca si are o colectie exotica de pipe.

Director cu dispensa de tenor

In 1997 da concurs pentru functia de director al Operei din Bucuresti. E preferat dirijorul Razvan Cernat, al carui CV e mai potrivit pentru exigentele functiei. In 2000, cind la Ministerul Culturii vine Razvan Theodorescu acesta il va pune director pe Spiess, dupa scurtul interimat al lui Pompei Harasteanu.

Dispensa de studii cu care se prezinta Spiess e aceeasi de pe vremea cind era tenor la Opera. Atit doar ca dispensa cu pricina ii fusese data pentru salariu, nu pentru o functie de conducere.

Concedieri din razbunare

Ajuns directorul Operei, Spiess nu se lasa pina nu-l face sa plece pe fostul director, Razvan Cernat. Dirijorul e dat afara din motive manageriale. I se propune apoi un contract pe sase luni, reinnoibil. Dirijorul nu accepta. Da Opera in judecata si cistiga, dar din orgoliu nu se intoarce, refuzind sa mai lucreze sub conducerea lui Spiess.

Tenorul teribil nu se multumeste cu atit, ii da afara pe toti cei care sufla. Decimeaza corpul de balet. Le concediaza pe doua dintre cele mai bine cotate soliste ale Operei, Iulia Isaev si Ileana Tonca. Acestea aveau contracte in strainatate si au plecat una, la Viena cealalta, la Munchen, fara sa-i ceara voie.

Solista Cristiana Popescu a fost concediata si ea, deoarece nu era de acord cu politica manageriala a lui Spiess. Dincolo de asta, insa, cunoscatorii sint de parere ca, sub conducerea lui, Opera Nationala traieste din amintiri si ca publicul vine la spectacole din fidelitate fata de Opera, nu gratie meritelor lui Ludovic Spiess.

Un mare talent

Ludovic Spiess a avut o cariera extraordinara. A cintat pe cele mai mari scene ale lumii. La mijlocul anilor ’60 era cotat drept tenorul numarul 1 al lumii. In scurta lui perioada de glorie, ar fi trebuit sa se cloneze pentru a cinta simultan pe toate marile scene unde era invitat.

Viena, Milano, New York, Tokyo: criticii muzicali ai marilor cotidiane erau entuziasmati, iar publicul ii cerea bisuri peste tot unde isi facea aparitia. Povestea carierei lui circula pe toate agentiile de presa, astfel ca numele lui era cunoscut si in tarile unde n-a ajuns sa cinte.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


1937 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by