Evenimentul Zilei: "Integrarea in UE va fi platita de tarani"

de     Evenimentul Zilei
Vineri, 15 aprilie 2005, 0:00



Agricultura romaneasca va suferi un soc o data cu integrarea in UE, dar nu va fi singurul domeniu afectat. Somajul va creste, investitorii straini nu se vor ingramadi imediat sa-si deschida afaceri in Romania, iar forta de munca autohtona nu "va zburda" libera prin tarile Uniunii.

Analistul economic Ilie Serbanescu sustine ca toate domeniile in care Romania trebuie sa se conformeze presupun mai intii costuri si apoi beneficii.

Rep: Ce se va intimpla cu economia romaneasca dupa anul 2007? Este pregatita sa faca fata concurentei cu economiile din tarile membre ale UE?
Ilie Serbanescu: In economia romaneasca va urma o adevarata revolutie, dar care incepe din 2005, pentru ca impunerea respectarii criteriilor de concurenta si in materie de ajutoare de stat vor determina restructurarea economiei. Aplicarea masurilor in cele doua domenii mentionate va duce la rentabilizarea intreprinderilor si va scoate din joc marii datornici.

Pina acum, in materie de concurenta si ajutoare de stat a fost un adevarat dezmat. In mod cert economia romaneasca nu este pregatita pentru competitia dura care urmeaza.

Rep: Care va fi totusi cel mai afectat sector al economiei?
Ilie Serbanescu: Aderarea va fi platita de tarani. In agricultura trebuie sa fie foarte clar ca lucrurile sint deosebit de complicate. Agricultura este, de fapt, marea miza a integrarii. Dupa cum se stie, spatiul rural romanesc este o structura ancestrala greu de miscat si, in ultimii 15 ani, tot noroiul din economie a fost aruncat in agricultura.

S-a vehiculat cifra de 3 milioane de agricultori care trebuie sa renunte la aceasta ocupatie. Dar ce se va intimpla cu ei, pentru ca nu exista alte ramuri ale economiei care sa le ofere gazduire. Industria trebuie si ea sa faca dispobilizari, iar infrastructura este aproape inexistenta in mediul rural pentru a putea dezvolta activitati care sa le asigure o sursa de venit.

Din pacate, de agricultura se vorbeste mult si nu se face nimic.

Rep: Cei care asteapta integrarea ca pe o sansa de a-si gasi un loc de munca mai bine platit intr-o tara occidentala la ce trebuie sa se astepte dupa 2007?
Ilie Serbanescu: Piata muncii este singurul domeniu in care Romania are un avantaj. Din pacate, accesul pe piata fortei de munca este restrictionat de vechile state din Uniune care nu lasa libera circulatia persoanelor din acest punct de vedere. Ramine sub semnul intrebarii aceasta restrictionare a fortei de munca.

Rep: Care vor fi efectele restructurarii?
Ilie Serbanescu: Restructurarea va genera somaj si nu se stie, deocamdata, cum va fi rezolvata aceasta problema pentru ca nu toti romanii vor putea sa lucreze in tari ale Uniunii Europene. Vom asista la o crestere a somajului. Si tabloul macroeconomic va putea fi mentinut doar prin restructurare.

Rep: In cit timp ne putem astepta la o imbunatatire a nivelului de trai?
Ilie Serbanescu: Salariile in mod cert vor creste pentru ca nu poate exista o discrepanta atit de mare cum este acum. Acest lucru nu se va intimpla insa imediat. Pentru asta trebuie ani si ani. Va fi foarte greu pina in 2008-2010, cind Romania va trebui sa ajunga la parametrii stabiliti. Vom fi ruda saraca a UE.

In schimb, acomodarea cu preturile va fi rapida pentru ca exista deja unele paturi sociale care au facut unele lucruri mai demult. Nivelul de trai se va imbunatati foarte greu. Caramida cu caramida.

Piata fortei de munca va ramine inchisa

"Vor mai trece intre 5 si 10 ani pina cind va intra si Romania pe piata unica a muncii in UE.

Romanilor nu le va fi usor sa plece pentru a se angaja in alta tara, iar state ca Germania si Austria vor fi in continuare restrictive in a primi romani pentru munca, fara a impune neaparat restrictii evidente pentru a nu intra in conflicte cu sindicatele", spune Sebastian Lazaroiu , director al Institutului de Sondare a Opiniei Publice CURS.

Agricultorii, constructorii, inginerii si programatorii vor fi cele mai flexibile si mai cautate categorii de angajati si dupa aderarea Romaniei la UE. "Ca si pina acum, tarile meridionale vor cauta si vor accepta emigranti in agricultura si constructii, domenii care nu le plac localnicilor deoarece sint prost platite si asa-zis "murdare".

In schimb, Germania si Austria vor prefera in continuare sa vina sa ia ei cite 50 sau 80 de specialisti in domeniile in care au nevoie, pentru a controla astfel piata muncii", spune Sebastian Lazaroiu, care precizeaza ca domeniile cu inalta calificare nu vor fi prea cautate in UE, cel putin in primii ani, si ca specialistii cei mai cautati vor fi tot programatorii, inginerii in electronica,

electrotehnica sau constructii.

Rata somajului va urca la 16% imediat dupa integrare

Integrarea in Uniunea Europeana ne va aduce cu picioarele pe pamint, va conduce la aparitia unei piete reale a fortei de munca, crede Silviu Lucian Boghiu, presedinte in exercitiu al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania.

Boghiu spune ca in primii doi ani din momentul integrarii, Romania se va confrunta cu o rata a somajului de aproximativ 16%, un procent aproape dublu comparativ cu cel anuntat periodic de statistica. Dupa 2009, rata somajului se va stabiliza insa la 10%-12%.

Partea buna a aparitiei unei piete de munca reale o constituie cresterea lefurilor. Chiar daca multor patroni din Romania nu le va conveni, ei vor fi nevoiti sa-si plateasca mai bine angajatii, cel putin pe cei cu inalta calificare, pentru a nu-i pierde.

Victimele aderarii

Femeile din fostele tari comuniste poarta pe umeri aproape toata povara integrarii si, de cele mai multe ori, sint cele care sufera cel mai mult, se arata intr-un recent studiu al Institutului European din Geneva referitor la fostele tari comuniste care s-au integrat ori urmeaza sa se integreze in UE.

In mod bizar, cea mai mare parte a poverii tranzitiei la economia de piata si, mai nou, a intregarii, este dusa de femei. Femeile sint mai frecvent victime ale somajului sau trebuie sa aiba grija de persoanele in virsta ori neputincioase care nu primesc ajutor adecvat din partea statului.

Mai mult, dreptul de a decide ce este mai bine pentru ele si corpul lor este deseori incalcat, fie pentru ca avortul este interzis, ca in Polonia, fie pentru ca accesul la mijloacele de contraceptie este ingreunat de pretul ridicat.

Isarescu: "Adoptam euro prin 2012-2014"

Daca va adera in 2007 la Uniunea Europeana, Romania va intra in stadiul final al integrarii prin adoptarea monedei unice europene in anii 2012-2014, a declarat recent Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Isarescu sustine ca adoptarea euro nu depinde doar de tara noastra, ci este o decizie care apartine Bancii Central Europene.

In plus, Romania va trebui sa satisfaca o serie de criterii de convergenta foarte stricte, legate de nivelurile deficitului bugetar, al imprumuturilor publice externe, al infatiei, ratelor dobinzilor si stabilitatea cursului de schimb, stabilite prin Tratatul de la Maastricht. "In zona euro nu vom intra cind vom vrea noi, ci cind vom indeplini conditiile.

Trecerea unilaterala la euro fara consimtamintul Uniunii Europene este astazi exclusa. Adoptarea euro concomitent cu intrarea in Uniunea Europeana nu a fost obtinuta pina in prezent de nici una dintre cele zece tari recent admise, chiar daca au fost depuse eforturi sustinute in acest sens.

De aceea, nici Romania nu are cum sa obtina o aderare la zona euro "sarind" peste etapele cunoscute astazi ale procesului", a spus Isarescu. Mai mult, acesta sustine ca, dupa obtinerea unui eventual acord politic in sensul adoptarii monedei europene, Romania urmeaza sa stea vreo doi ani in anticamera euro, timp in care exercitiul sau va fi monitorizat.

Criterii pentru adoptarea euro

1) Deficitul bugetar, indicator care arata suma datorata de guvern, trebuie sa fie tinut sub limita de 3% din produsul intern brut (PIB)
2) Datoria publica, adica suma totala datorata de guvern, trebuie sa fie mai mica de 60% din PIB. Datoria publica este suma totala a deficitului bugerat acumulat in fiecare an
3) Stabilitatea preturilor: rata medie anuala a inflatiei nu trebuie sa depaseasaca cu mai mult de 1,5% rata inflatiei din primele trei state europene cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei
4) Dobinzile pe termen lung, evaluate in functie de randamentul mediu al titlurilor de stat pe termen lung calculat pe ultimele 12 luni sa nu depaseasca cu mai mult de 2% randamentul aferent titlurilor de stat din primele trei state cu cele mai reduse niveluri ale dobinzilor.
5) Cursul de schimb trebuie sa se mentina in marjele de fluctuatie convenite prin mecanismul ratelor de schimb din cadrul mecanismului de schimb european (ERM II).

Scumpirile vor continua

Curentul electric se va mai scumpi cu circa 30% in urmatorii doi ani, in timp ce la gaze pretul se va dubla, spune Lucian Boghiu, presedinte in exercitiu al Aliantei Confederatiilor Patronale. Si carburantii se vor mai scumpi insa nu foarte mult, deoarece accizele nou introduse au adus pretul produselor petroliere de la noi la nivelul celor practicate in multe state din vest.

Preturile altor produse vor creste si ele ca urmare a investitiilor pe care firmele vor fi obligate sa le faca pentru a atinge standardele Uniunii Europene.

Aurelian Dochia ne pune in garda: "Integrarea va provoca multe drame personale"

Prin integrare exista posibilitatea ca, stind la ei acasa, romanii sa se bucure de un nivel de trai si de un mediu de viata similar cu cel occidental, la care s-au uitat cu invidie atitia ani, spune analistul economic Aurelian Dochia. "Evident, acest lucru implica niste eforturi, niste perdanti, insa in ultima instanta inseamna rezultate", explica analistul.

Dificultatile cu care ne vom confrunta sint pe mai multe niveluri. Efortul financiar pentru atingerea standardelor de mediu, mult-discutatele scumpiri la utilitati, schimbari fundamentale in unele sectoare de activitate sint doar citeva dintre greutati.
In opinia analistului, toate aceste cheltuieli trebuiau facute oricum, daca Romania doreste sa devina o tara civilizata. "Din pacate, Romania nu s-a putut mobiliza singura. De aceea, cred ca anumite majorari de preturi vor constitui un prim soc pentru majoritatea populatiei, insa ele nu sint rezultatul strict al integrarii, ci al epuizarii resurselor energetice.

Si statele din UE fac fata cu greu scumpirii carburantilor ca efect al cresterii pretului titeiului pe plan mondial", explica Dochia.

Cine va pierde?

Integrarea va insemna si perdanti, multe drame personale, multe afaceri de familie puse pe butuci. Agricultura este principalul domeniu de activitate care va avea de suferit. Foarte multe exploatatii agricole mici vor fi inghitite. Vor rezista doar aceia care pot produce la preturi mici, adica vor face agricultura intensiva, explica Dochia.
Industria usoara va fi un alt sector unde vor aparea dificultati de adaptare. Pe masura ce costul fortei de munca va creste, multe dintre produsele realizate astazi vor deveni necompetitive in raport cu produsele livrate de state cu mina de lucru ieftina, cum ar fi China, Egipt sau India. Combinatele de ingrasaminte chimice s-ar putea numara si ele printre perdantii integrarii.

Cele mai multe nu au facut investitii la timp, au preferat sa lucreze pe instalatiile vechi, iar acum, cind conditiile s-au schimbat, pretul materiilor prime a crescut, nu vor putea face fata concurentei. Silviu Boghiu, presedintele ACPR, crede ca majoritatea firmelor mici vor da faliment pentru ca nu vor avea bani suficienti pentru a-si ridica afacerile la standardele europene.

Cine va reusi?

Sansa Romaniei o va constitui dezvoltarea unor activitati cu valoarea adaugata ridicata. Deja exista un interes deosebit al investitorilor de a-si muta afacerile in Romania, unde mina de lucru este calificata, dar mai ieftina. Industria prelucratoare (echipamente, motoare electrice), dar si IT se vor putea numara printre sectoarele favorizate de integrare.

Integrarea la vecini

Vecinii nostri fost comunisti s-au integrat. Cu sacrificii, cu riscul unor minirevolutii interne, cu cheltuieli nebanuit de mari. Ce s-a intimplat in Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia dupa integrare?
Cehia: Aderarea a provocat serioase disensiuni interne. Guvernul din acea perioada a pierdut puterea, iar actualul prim-ministru, Stanislav Gross, este somat sa demisioneze, executivul fiind amenintat cu un al doilea colaps in mai putin de un an. Din cauza cheltuielilor legate de mediu, aderarea i-a costat pe cehi 3% din PIB, din care 0,9%-1% le-a fost furnizat de UE.

In 2004, ajutorul direct acordat ajungea la 1,8 miliarde de euro. In plus, Cehia va fi a treia tara, dupa Ungaria si Polonia, in care UE va investi in perioada 2004-2006, fiindu-i alocate 2,6 miliarde de euro.
Ca si Romania, Cehia avea o mostenire comunista problematica din punct de vedere industrial in sectoarele carbunelui si otelului. De aceea, abia la inceputul lui 2003 fusese finalizata privatizarea Nova Hut, una dintre principalele otelarii. In timpul negocierilor, UE a silit Cehia sa trateze radical aceste probleme, impunind limite stricte pentru ajutorul de stat si anumite cote de productie.
Ungaria: Investitorii atrasi de costul mic al fortei de munca s-au retras din Ungaria o data cu integrarea si cresterea salariilor. Din 1997, cresterea economica a Ungariei a avut o rata constanta de 4% in fiecare an. Din 2000, aceasta rata a scazut la 3,8% in 2001, 3,5% in 2002 si 2,7% in 2003.

Aproximativ 90% din abatoarele din Ungaria ar putea fi inchise pentru ca nu respecta etaloanele de igiena, modernizarea lor costind 400.000 de euro per abator. Cei care cresc pasari si vite s-au confruntat cu un an dificil, incercind sa se ridice la standardele veterinare si de mediu impuse de UE, dar sustin ca nu pot supravietui mediului competitiv din UE si cer mai multe fonduri de la stat.

Fermierii au reluat in acest an manifestatia de anul trecut: au protestat blocind cu tractoarele o piata centrala din Budapesta in timpul vizitei presedintelui francez Jacques Chirac. Agricultura era cit pe ce sa-i coste integrarea pe maghiari, pe ultima suta de metri.

Desi acceptata in UE, Ungaria trebuie sa rezolve patru probleme din acest domeniu, altfel UE poate impune o clauza prin care sa interzica vinderea hranei provenite din agricultura maghiara pe piata unica de desfacere. Pentru a-i ajuta, UE au alocat 220 de milioane de euro.

(Mihaela Balea, Iuliana Roibu, Lidia Moise)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


164 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by