Vineri, 5 decembrie 2003, orele 12.00, municipiul Craiova.

O numeroasa echipa de procurori si politisti de la PNA - coordonata de procurorul Adrian Horia Miclescu (actual adjunct al procurorului general Ioan Amarie -, a venit special de la Bucuresti, chitita sa-l prinda in flagrant de luare de mita pe directorul Petre Ciobotea, de la Directia Regionala de Drumuri si Poduri Craiova (DRDP Craiova), consilier PSD la Dolj.

Ancheta urmarea sa duca la ministrul Miron Mitrea, pentru ca sotia acestuia, Manuela Mitrea, era buna colega in filiala PSD Mehedinti cu sotia directorului Petre Ciobotea.

Echipa operativa de interventie se afla sub supravegherea personala a lui Ioan Amarie, dar si a sefului Sectiei I din PNA, Vasile Draghici.

Din echipa, condusa de Horia Miclescu (care pe atunci era adjunctul lui Draghici), faceau parte procurorii Claudiu Dumitrescu, Ioan Irimie, Nelu Ciobanu, Alexandru Macovei, precum si ofiterii de politie judiciara ai PNA Grigore Mihalcea, Adrian Petre, Tudor Tatu, si alti anchetatori de la PNA Craiova.

O desfasurare de forte cum rar s-a vazut, care anunta una din vestitele arestari de vineri seara, de corectitudinea carora opinia publica incepuse sa aiba mari indoieli.

PNA primise in urma cu doua zile un autodenunt al inginerului Teodor Moga, membru PSD Olt, patron a doua firme de constructii, conform caruia acesta trebuia sa predea in data de 5 decembrie 2003 directorului Ciobotea suma de 3100 de euro, in scopul declarat ca acesta sa intervina pe langa reprezentantii unei firme italiene, pentru perfectarea unui contract comercial de livrare de balastru.

Trebuie spus de la bun inceput ca Moga nu avea nici o credibilitate ca denuntator, intrucat primise 100 de amenzi, in valoare de peste 4 miliardede lei de la subordonatii directorului Ciobotea, pentru transporturi de materiale de constructii cu depasirea greutatii admise, pe drumurile nationale.

Intalnirea dintre denuntatorul Teodor Moga si directorul Petre Ciobotea fusese perfectata intr-o discutie telefonica, interceptata de SRI si PNA.

Dar, pentru ca acest caz sa devina de competenta PNA (care avea stabilit prin lege ca suma minima aflata la baza unei infractiuni sa fie de 10.000 euro pentru a se putea ocupa de el), procurorii au mai pus de la ei, pe langa cei 3100 de euro ai denuntatorului, suma de 8400 de dolari, din fondurile de flagrant aflate la dispozitie, ca sa se depaseasca baremul.

Echipa PNA avea ordin sa realizeze arestarea directorului, tocmai pentru a se ajunge la ministrul Transporturilor Miron Mitrea, deoarece se banuia ca spre acesta se dirijau anumite sume de bani.

Facem precizarea ca in acest caz nu incercam sa luam nici o clipa apararea directorului Petre Ciobotea.

Vinovatia sau nevinovatia sa va fi stabilita de Justitie, insa modul in care au actionat anchetatorii PNA in acest caz releva un fapt de maxima periculozitate: au fost grav incalcate Codul de procedura penala si drepturile omului de catre anchetatorii care primisera ordin sa-l inhate cu orice pret pe directorul Ciobotea.

ZIUA se afla in posesia unor inregistrari audio-video, efectuate chiar de care procurorii PNA, in momentul flagrantului, in care acestia se surprind cum incalca legea. ZIUA pune la dispozitia tuturor televiziunilor interesate filmul senzationalului autoflagrant al PNA.

O provocare militieneasca

Echipa de procurori l-a pregatit asiduu pe denuntator, ce sa spuna, cum sa provoace, i-au sugerat idei chiar si anumite diversiuni, desi art. 68 din codul de procedura penala interzice sa determini persoane sa savarseasca infractiuni, in scopul strangerii de probe pentru inculpare.

Pe una din benzile realizate de PNA, apare vocea procurorului Miclescu, care in momentele pregatirii, ii sugereaza lui Moga o anumita intrebare: "Si cum domne, nu ti-a zis sa-i cumperi un apartament?", la care Moga a raspuns: "Aaa! Ba daaa!"

Conform celor publicate in Buletinul documentar nr. 2/2003 al PNA, chiar seful acestei institutii, Ioan Amarie, publicase o lucrare de specialitate, din care citam: "Este oprit de a se determina o persoana sa savarseasca sau sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unor probe (...) corectitudinea celor care fac parte din organele judiciare trebuie sa fie un model de

comportare in administrarea probelor". Una insa era ce spunea Amarie in publicatiile sale si alta ce faceau oamenii lui, cu stiinta sa, in teren.

Intr-o padure din apropierea unui han, anchetatorii i-au pus denuntatorului, direct pe piele, tehnica de interceptare de ultima ora (o camera ascunsa dotata cu emitator si un reportofon digital). Ba chiar au fixat si o parola: "Mai vine omul, mai sta, dar mai si pleaca", care sa dea semnalul echipei operative de interventie, cand plicul cu bani va fi plasat de catre denuntator.

Teancul de bani, euro si dolari, a fost capcanat din abundenta cu praf chimic, cu inscriptiunea "mita", invizibila pentru vederea obisnuita.

A urmat un nou telefon, prin care denuntatorul Moga insista sa fie primit de director. Denuntatorul era un vechi "client" al Directiei Regionale de Drumuri, fiind, asa cum am mai aratat, amendat de 100 de ori pentru depasirea greutatii legale a camioanelor sale.

Cei doi s-au intalnit, dupa o ora, la sediul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri, dupa care au mers spre locuinta de serviciu a directorului de la baza de dezapezire Carcea, aflata la marginea Craiovei, unde Petre Ciobotea dorea sa-si ia niste haine, deoarece pleca la Turnu Severin, orasul in care isi avea domiciliul.

Pe urmele lor, la mica distanta, anchetatorii pandeau clipa mult asteptata, cu aparatura de inregistrare pusa pe receptie.

Pe timpul drumului, denuntatorul, bine instruit, provoca discutii pe tema unor sume de bani pe care le-ar fi pregatit. Nu reiese clar daca pentru licenta de transport care ii trebuia sau pentru altceva.

Directorul, desi nu a respins ideea, nu a solicitat precizari si nici nu a cerut vreo clipa banii pe care denuntatorul spunea ca-i are asupra sa. La fel, nu s-a precizat nici vreo suma anume.

In locuinta de serviciu de la etajul I al bazei DRDP din comuna Carcea, unde s-a stat pret de cateva minute, a urmat o discutie banala, pe alocuri suspecta, susotita, dar din care, atentie, nu reiesea vreo clipa pretinderea sau primirea vreunei sume de bani.

La orele 14.15 s-a dat parola convenita, rostita de denuntator la momentul plecarii, dupa ce acesta, asa cum a recunoscut ulterior - aspect foarte important - a ramas pret de mai multe secunde singur in camera flagrantului, in vreme ce directorul iesise inainte.

Procurorii s-au filmat in flagrant

La iesirea in strada, frenezie maxima. Masini franand din toate partile, politisti si procurori cata frunza si cata iarba, tipand de mama focului.

Directorul a fost rastignit cu fata pe o capota, iar Miclescu, seful echipei operative de interventie a ordonat perchezitia corporala. Totul sub privirile unei camere de vederi, care inregistra pas cu pas actiunea de prindere in flagrant.

Din buzunarele directorului au inceput sa fie scoase acte, chei, telefoane, ceva maruntis in lei si euro, dar nici urma de plicul capcanat, gros cat o caramida. "Filmati-l! Scoateti tot! Cauta-l mai bine! Ce bani aveti asupra dumneavoastra?", insista Miclescu, in timp ce politistul pipaia de zor fara succes.

"Unde ati fost, in ce camera ati fost, la ce numar?", a continuat Miclescu.

Cand a devenit limpede ca banii nu sunt asupra directorului, anchetatorii s-au panicat. Cei 8400 de dolari, scosi din banca, nu erau o suma de joaca. "Unde ati pus banii?!", a tipat Miclescu. "Sunt sus pe birou!", a replicat denuntatorul.

Fara sa se prezinte vreo autorizatie de perchezitie domiciliara de la judecator, si fara ca anchetatorii sa se fi legitimat, echipa operativa condusa de Miclescu a navalit in locuinta de serviciu de la etajul 1 al bazei. Aici, pe coltul unei mese, trona un plic gros doldora de bani, capsat pe ambele parti.

Orele 14.20. A fost adus imediat directorul si doi martori asistenti (lucratori ai bazei speriati de ce i se intampla directorului). Dar, fiti din nou atenti, dupa ce echipa operativa intrase in camera - fapt filmat de operatorul PNA.

Manevra s-a facut in pofida faptului ca procedura, in cazul unui flagrant de acest fel, cere ca intrarea sa fie concomitenta cu retinutul si martori de fata.

Asta ca sa nu existe banuiala ca banii ar fi putut fi aruncati dinainte de anchetatori, asa cum se proceda pe vremea Militiei lui Ceausescu.

Petre Ciobotea, speriat de cele derulate, a intrat timid in camera. Inchizitorial, procurorii aratau cu degetul spre masa.

- "Stiti ce este in plicul acesta? Al cui este plicul?", a intrebat Miclescu.

- "Nu stiu, eu am iesit inainte!", a ridicat Ciobotea din umeri.

- "Nu stiti al cui este... Putem sa desfacem plicul?", a continuat Miclescu, care a facut semn subalternilor sa-si faca meseria.

- "Eu nu am stat mereu aici, am fost o perioada la WC sa fac pipi".

- "N-aveti blocaj renal? E bine!"

Flagrantul s-a fasait

In scena au intrat procurorul sef Ioan Irimie si polistii dotati cu lampa ultravioleta. S-a examinat plicul capcanat care, sub lampa UV, a evidentiat, firesc, urmele de praf chimic.

Cand s-a trecut la examinarea palmelor si obiectelor de imbracaminte ale directorului, procurorul Irimia a conchis cu voce tare, mestecand tot mai nervos o guma: "Nu s-au evidentiat urme de praf fluorescent.

Corect? Asa-i?". Totul se nota sarguincios in procesul - verbal de constatare de catre politisti.

Anchetatorii, care faceau eforturi sa nu-si piarda cumpatul, in fata demolarii probei supreme si anume ca flagrantul nu s-a realizat, iar directorul nu a fost prins ca a atins plicul, se mai bazau doar pe inregistrarile cu camera ascunsa, efectuate cu tehnica aflata sub hainele denuntatorului. Ghinion insa.

La verificarea inregistrarii video a flagrantului - mai precis a portiunii din jurul orei 14.15, cand denuntatorul zice ca a lasat plicul in camera directorului - s-a constatat ca nu s-a inregistrat nimic. Inregistrarea cu "flagrantul" era plina de purici si nu se vedea nimic altceva decat ceasul cu ora si minutele inregistrarii.

Din cauza frigului si a faptului ca nu erau prea noi, ori de calitate, acumulatorii camerei ascunse s-au descarcat, iar tehnica de filaj nu au mai receptionat nimic. Ca in filmele cu prosti.

A functionat doar reportofonul digital din buzunarul denuntatorului, care insa a inregistrat o discutie, deloc relevanta in opinia noastra, din care nu reiese nici macar intentia de primire a banilor, fapt ce ii incrimineaza si mai mult pe procurori.

Dupa ratarea flagrantului, procurorul Horia Miclescu a plecat spre Bucuresti, lasand restul echipei "la lucru".

Contactul cu avocatul este refuzat

Cand si-a mai revenit din soc, Petre Ciobotea a cerut anchetatorilor care i-au invadat locuinta de serviciu sa se prezinte, desi aceasta operatiune trebuia sa se faca de la bun inceput.

Si, dovada a faptului ca acest lucru nu s-a facut conform legii, pe banda video procurorul Ioan Irimie apare - dupa perchezitie si dupa proba cu ultraviolete - cum isi scoate legitimatia in fata directorului: "V-am aratat legitimatia?"

La 15.53, Ciobotea a intrebat daca are dreptul la un avocat. Nimeni nu i-a pus pana atunci in vedere ca avea acest drept, desi a avut loc o perchezitie, iar legea impune acest lucru. "Pot sa raspund in prezenta avocatului? Doresc sa vorbesc in fata avocatului, am dreptul acesta!", a spus Ciobotea. Procurorul Ioan Irimie a baiguit: "Formal aveti drept, dar daca vreti...

" Procurorul Nelu Ciobanu, imbracat intr-o pufoaica neagra, a dat o replica si mai aiurea: "Este amendamentul 5 din codul muncii de procedura penala". Abia la orele 17.14, un aparator, in persoana avocatulului Damian Stancioiu, si-a facut aparitia. Pe filmul PNA se vede cum procurorii i-au spus lui Ciobotea sa astepte pana o sa-i permita ei sa vorbeasca cu avocatul sau.

Falsul procurorului Vasile Draghici

Conform celor consemnate la fata locului, procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante s-a incheiat intre orele 14.50 - 18.40 si a fost semnat de procurorii Ioan Irimie, Catalin Dumitrescu si ofiterii de politie Adrian Petre si Tudor Tatu.

Foarte important, acest proces verbal a fost semnat si de Petre Ciobotea, in calitate de FAPTUITOR, amanunt care arata ca cel putin pana la orele 18.40 impotriva acestuia se efectuau acte premergatoare si nu se incepuse urmarirea penala, caz in care i s-ar fi acordat, conform legii, calitatea de invinuit.

Aceasta precizare este foarte importanta pentru ca, asa cum veti vedea in continuare, perchezitia aprobata de judecator s-a facut ilegal, fara ca urmarirea penala sa fi fost inceputa, cum cere legea.

Anchetatorii au realizat asadar, la finele amiezii, ca nu au nimic concret, flagrantul nu se realizase pentru ca tinta nu primise efectiv banii si erau pusi in situatia de a fi rascolit casa unui om, fara autorizatie de perchezitie de la judecator. Asa a inceput sarabanda falsurilor, pentru ca anchetatorii PNA sa-si acopere pocinoagele.

Dar si poate sa-si justifice sporurile grase de 30% pentru activitatile de ancheta anticoruptie.

Abia la orele 17.00, procurorii s-au dus la Tribunalul Dolj, unde au reusit sa gaseasca un judecator - Doru Filimon - pe care sa-l prosteasca sa aprobe perchezitia, desi aceasta era deja realizata.

Dovada in acest sens sta chiar caseta video a PNA, cu filmul redactarii procesului verbal de constatare a infractiunii flagrante, unde se vede, dupa cronometrul benzii, ca patrunderea in locuinta de serviciu a directorului s-a facut la orele 14.20, cand mandatul nu fusese emis.

Orice contestare de genul ca ceasul aparatului video nu ar fi fost setat dupa ora exacta nu tine, intrucat se vad ferestrele incaperii, care arata ca afara era lumina, or, se stie ca la data de 5 decembrie se intuneca incepand de la 17.30.

Perchezitia domiciliara a fost aprobata abia la orele 17.00, daca e sa ne luam dupa ora mentionata de judecatorul Doru Filimon, de la Tribunalul Dolj, in cele trei autorizatii de perchezitie, emise atat pentru locuinta de serviciu de la baza Carcea, cat si pentru celelalte imobile ale lui Ciobotea, de la Turnu Severin si de la Craiova (unde au plecat alte echipe operative ale PNA, impreuna cu

sotia directorului DRDP Craiova, care acuza ca a fost obligata sa dea declaratie de martor, desi legea nu obliga sotii sa depuna marturie contra lor).

Pe baza unor cereri semnate de procurorul Vasile Draghici, seful Sectiei I a PNA si de procurorul Claudiu Dumitrescu, care contin mentiuni vadit false, judecatorul Doru Filimon a fost determinat sa aprobe perchezitiile domiciliare, abia dupa orele 17.00. Pentru solicitarea autorizatiilor s-au depus doua cereri.

In prima dintre ele, semnata de procurorul Vasile Draghici, datata 5 decembrie 2003, cerere redactata inca de dimineata la Bucuresti inainte de realizarea "flagrantului", s-a specificat: "In temeiul dispozitiilor art. 27, alin. 3 din Constitutia Romaniei va solicitam sa autorizati efectuarea unei perchezitii domiciliare la invinuitul Ciobotea Petre (...)

Fata de acesta a fost inceputa urmarirea penala prin rezolutia din data de 5.12.2003 pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita si trafic de influenta (...)

Infractiunea a fost constatata in flagrant, invinuitul fiind surprins dupa ce a primit de la denuntatorul Moga Teodor suma de 3075 euro si 8400 dolari".

A doua, semnata de procurorul Claudiu Dumitrescu, in locul lui Draghici, si stampilata cu parafa PNA Craiova (stampila lui Draghici se afla la acesta la Bucuresti) are un continut identic, cu exceptia faptului ca perchezitia este ceruta atat pentru biroul lui Ciobotea de la sediul DRDP Craiova, cat si pentru sediul bazei de dezapezire Carcea (locul flagrantului).

In aceasta a doua cerere, procurorul Claudiu Dumitrescu precizeaza: "S-a realizat prinderea in flagrant a acestuia, in momentul in care a primit suma de aproximativ 10.000 euro de la denuntatorul Moga Teodor".

Anchetatorii PNA se dau singuri de gol

Ambele adrese sunt considerate de aparatorii lui Ciobotea drept falsuri grosolane, intrucat pe de o parte directorul nu a fost prins in flagrant de luare de mita, fiind dovedit ca nu a atins banii, iar pe de alta parte urmarirea penala (conditie imperativa prealabila pentru aprobarea unei perchezitii) nu fusese inceputa la orele 17.00 cand s-au depus cererile, intrucat, asa cum reiese din

procesul-verbal mai sus amintit, la orele 18.40, Petre Ciobotea semna alaturi de anchetatori in calitate de faptuitor, calitate atribuita celor impotriva carora nu s-a inceput inca urmarirea penala.

In plus, in cazul sefului Sectiei I a PNA, falsul este cu atat mai grav cu cat acesta a redactat documentul inca de dimineata, cu mult inainte de momentul "flagrantului" - fapt recunoscut reporterilor ZIUA de catre procurorii PNA - ceea ce denota premeditarea prin faptul ca anchetatorii erau foarte siguri pe ei ca Ciobotea va fi prins dupa cum au planuit.

Toti procurorii Parchetului Anticoruptie contactati zilele trecute de ZIUA, au explicat ca la PNA e ceva normal sa se plece cu astfel de acte dinainte facute, intrucat in teren nu ar avea birotica necesara.

Iata deci, prin ce falsuri au obtinut procurorii PNA autorizatiile de perchezitie. De fapt, procurorii PNA se acuza singuri, fara sa vrea, de aceasta situatie, intrucat in procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante, unde acestia au mentionat ca actul s-a incheiat intre orele 14.50 - 18.40, pe un rand alaturat s-a adaugat faptul ca "perchezitia ar fost efectuata intre orele 19.00 -

19.30". Este la mintea cocosului ca daca faptuitorul, martorii si anchetatorii au semnat ca la 18.40 s-a incheiat procesul - verbal, nu se mai putea vorbi de o perchezitie ulterioara, decat fara stiinta martorilor si a directorului Ciobotea care azi contesta acest fals.

Falsurile au continuat si la instanta

Judecatorul Doru Filimon, presedintele sectiei penale a Tribunalului Dolj (avansat dupa aceasta isprava la Curtea de Apel Craiova) a aprobat cele trei perchezitii domiciliare prin incheierea nr. 71 din 5.12.2003 (Dosar 7968/P/2003), cu mentiunea ca "la cerere s-au atasat acte si lucrari ale cauzei" si ca "pe baza materialului, instanta retine ca invinuitul Ciobotea Petre a primit 10.000 de

euro de la denuntator".

La dosar - care nu are decat 6 file - nu exista atasate nici un fel de "acte si lucrari ale cauzei", semn ca judecatorul nu a vizionat nici o caseta si nici o proba, altfel le-ar fi mentionat ca atare si ar fi depistat ca banii nu s-au primit, precum si faptul ca nu era vorba de 10.000 de euro, ci de 3075 de euro si 8400 de dolari.

Mai mult, pe antetul cererii lui Draghici, judecatorul a semnat de primire: "Primit 15.12.2003, orele 17.00; Termen la 15.12.2003, orele 17.30". Or, ne aflam in ziua de 5 decembrie si nu in cea de 15, iar pe autorizatiile de perchezitie emise de magistrat in 5 decembrie, acesta a specificat ca au fost emise la orele 17.00.

Daca presupunem ca ar fi gresit data din "oboseala", cum a fost posibil sa acorde termen de judecata la ora 17.30, dar sa emita autorizatiile la orele 17.00 !?!

Atat impotriva judecatorului Doru Filimon, cat si a procurorilor Vasile Draghici si Claudiu Dumitrescu, s-au formulat plangeri penale. Dosarele penale se afla in prezent in lucru la procurorul-sef Gheorghe Draghici, de la Parchetul ICCJ.

Mentionam ca in urma falsurilor relatate, Petre Ciobotea a fost arestat, dosarul a stat bine ascuns la judecator luni in sir fara ca apararea sa aiba luni in sir acces la inregistrari. Desi cauza nu s-a judecat inca, omul sta dupa gratii de 16 luni, in conditiile in care i se resping automat toate cererile de demolare a "probelor".

Inregistrari trucate

In tot acest caz, procurorii PNA au pus mare accent pe inregistrarile audio. In special procurorii Alexandru Macovei si Claudiu Draghici (semnatarii rechizitoriului, care a fost redactat in doua saptamani - timp record pentru PNA). Si aici PNA este acuzat ca a incalcat flagrant legea.

In data de 5 decembrie 2003, erau in vigoare vechile prevederi ale art.91, indice 1 si urmatoarele din Codul de procedura penala, vizand inregistrarile audio-video admise ca proba.

In acest sens, in vechiul Cod de procedura penala se prevedea ca la momentul inaintarii acestor probe la instanta, sa se depuna procesul-verbal la care sa se ataseze "caseta sau rola care contine inregistrarea convorbirii, in original, sigilata cu sigiliul organului de urmarire penala".

In pofida faptului ca procurorul Horia Miclescu a emis Autorizatia de interceptare nr. 286/3.12.2003 cu mentiunea: "Se autorizeaza efectuarea inregistrarii de convorbiri si imagini PE BANDA MAGNETICA a lui Petre Ciobotea si Teodor Moga", procurorii PNA au efectuat toate inregistrarile audio pe aparatura digitala (reportofoane cu memorie statica).

Cum legea cerea, asa cum am aratat mai sus, ca la instanta sa se depuna benzile magnetice originale, procurorii Sectiei I au procedat la copierea convorbirilor inregistrate pe digital, de pe computere si reportofoanele cu memorie statica, pe casete audio Maxell, pe care apoi le-au sigilat si le-au depus la dosar ca fiind "originale".

Marturie stau procesele - verbale din dosar, prin care s-a consemnat descarcarea memoriilor statice pe casete audio, semnate de procurorii Nelu Ciobanu, Claudiu Dumitrescu, comisarul PNA Adrian Petre etc.

Inutil sa mai specificam cat de usor se pot falsifica inregistrarile digitale, precum si faptul ca in absenta unei benzi originale o eventuala expertiza audio nu poate constata cele doua conditii esentiate de "original" si "autentic" ale unei asemenea probe.

ZIUA a publicat deja cazuri, in care expertii Institutului National de Expertize Criminalistice al Ministerului Justitiei au ajuns, invariabil, la concluzia ca in expertizele efectuate, ca fiind "neoriginale" si "neautentice" orice tip de inregistrari descarcate de pe suport digital pe banda magnetica si depuse la dosare ca fiind "probe originale".

Procurorii nu vad nimic rau in faptele lor

Contactati de ZIUA, procurorii PNA implicati au replicat ca "toata lumea lucreaza cu digital", " asa se procedeaza", "ce e rau in asta!" Faptul ca procurorul Claudiu Dumitrescu a intocmit un proces - vebal in data de 18.12.2003, depus la instanta in care a certificat: "convorbirile purtate au fost inregistrate pe suporti magnetici: caseta audio marca Maxell S60 nr.

001145238 inaintata de catre SRI si 2 casete audio marca Maxell S60 (...)" a fost considerat, de asemenea, "normal".

Grav este ca la instanta de judecata - Tribunalul Dolj - nu s-a admis de 16 luni de cand Ciobotea sta arestat, expertizarea inregistrarilor PNA, inregistrari in care denuntatorul Moga tine pe alocuri monologuri, fara sa se mai auda vocea lui Ciobotea si zgomotele de fond, existand dubii serioase ca s-ar fi efectuat anumite colaje.

De ce instanta refuza o expertiza care ar fi perfect admisibila!? Iata inca un semn de intrebare.

Trafic de influenta pe langa persoana nepotrivita

O alta mare hiba a acuzarii in acest caz este sustinerea ca Petre Ciobotea si-ar fi exercitat traficul de influenta pe langa un anume Dimitrios Kotsopriftis, sef de santier la firma italiana Grassetto Lavori SA, in scopul facilitarii lui Teodor Moga de a primi un contract de la aceasta firma italiana.

Numai ca, alta dandana, art.257 cod penal, care defineste infractiunea de trafic de influenta, spune ca aceasta se realizeaza prin influentarea unui "functionar pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu".

Or, Dimitrios Kotsopriftis nu avea abilitatea sa incheie vreun contract, fiind un angajat cu atributii de santier si nu de semnare de contracte.

Proba exista la dosar, dar a fost ignorata! In tot cuprinsul rechizitoriului, procurorii PNA vorbesc la general de "reprezentanti ai Grassetto Lavori", pentru a crea confuzie instantei de judecata, fara sa precizeze ca in fapt, singura persoana in cauza era acest Kotsopriftis (decedat in mod suspect pe timpul anchetei), care nu putea fi subiect al unui trafic de influenta.

In plus, la dosar exista inregistrari ale unor convorbiri telefonice purtate intre denuntatorul Moga si Kotsopriftis, foarte apropiate si amicale, care ridica intrebarea legitima de ce ar mai fi avut nevoie Moga de intermedierea lui Ciobotea, daca se cunostea atat de bine cu Kotsopriftis si putea sa dea "spaga" direct.

In alta ordine de idei, procurorii mai detineau si o conventie intre firma SC MAI Grup SA Slatina (a lui Moga) si Grassetto Lavori SA, prin care s-a perfectat un acord comercial de livrare a 300.000 metri cubi de balast, contra sumei de 3,3 euro/metrul cub - alta proba care demonstreaza ca nu era nevoie de nici un trafic de influenta pentru ceva ce exista deja.

Sirul falsurilor este prea lung pentru a fi cuprins intr-un singur articol. Cert este ca PNA a finalizat in doua saptamani un rechizitoriu, in care nu se mentioneaza nici o proba in favoarea inculpatului, iar acesta sta de 16 luni in arest, prin grija unei instante care nici macar nu a vizionat caseta cu "flagrantul" si respinge cererile de expertiza.

Toti procurorii si politistii PNA implicati in caz fac obiectul unor plangeri penale. Cazul a fost sesizat si Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Inscenarea unei averi fabuloase

PNA nu s-a oprit doar aici. A incercat si o alta diversiune, pentru a-l distruge pe Petre Ciobotea in scopul de ajunge la Miron Mitrea. Diferit de dosarul penal, PNA a demarat si un dosar civil - fara a avea abilitatea de sesizare prin lege - prin depunerea unei plangeri la Comisia de Cercetare a Averilor de pe langa Curtea de Apel Craiova, la data de 28.03.2004.

"Denuntul" a fost semnat de adjunctul lui Amarie de atunci. In acest act, sub reluata si falsa motivatie ca Petre Ciobotea a "primit efectiv sumele de 3075 euro si 8400 dolari", s-a invocat ca Ciobotea nu-si poate justifica o avere de 5 miliarde lei.

Incredibil, la "calcularea" acestei averi s-a adaugat pana si o casa a tatalui lui Ciobotea (care traieste si e proprietarul casei), mentionandu-se in acest sens "contractul de vanzare - cumparare nr. 1564/58/4.12. 1954". An in care Ciobotea nu se nascuse, deoarece a venit pe lume abia in 1955. Asa a inteles PNA sa-si mestesugeasca acuzarile.

Desi dosarul e inca pe rol, Comisia de Cercetare a Averilor Craiova a constatat prin Ordonanta 3 din 23 iunie 2004 ca cererea de cercetare a PNA "nu indica dovezile pe care se intemeiaza si sursele de unde acestea pot fi solicitate, ci este intocmita doar pe actul de sesizare al instantei (...) fara a se indica dovezi ale obtinerii unor venituri ilicite".

Miclescu neaga incalcarea legii

Contactat de ZIUA, adjunctul PNA Adrian Horia Miclescu (cel care a confirmat rechizitoriul intocmit de procurorii Macovei si Dumitrescu) a negat incalcarea legii in fata probelor anchetei noastre jurnalistice.

"Prima greseala a fost mentionarea eronata a calitatii de faptuitor in procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante, avand in vedere ca la momentul respectiv, era inceputa urmarirea penala. Dar asta nu duce la nulitatea actului pentru ca sunt respectate conditiile procesuale prevazute la art. 129 - 131 Cod de procedura penala.

Autorizatiile de perchezitie au fost date legal de judecator, avand in vedere ca era inceputa urmarirea penala la ora 17.00 in timp ce inca se desfasura cercetarea la fata locului.

Inregistrarea convorbirilor si imaginilor s-a facut in conformitate cu art. 91, indice 1 c.p.p., cele ambientale folosind tehnica video si audio cu mijloace corporale digitale.

Inregistrarea convorbirilor telefonice s-a facut in dublu control, atat de SRI (singurul organ abilitat ca autoritate nationala pe sistemele nationale de comunicatii fixa si mobila), cat si de PNA, cu tehnica digitala pentru convorbirile purtate de denuntator cu inculpatul Ciobotea, sub supravegherea anchetatorilor.

In toate cazurile de flagrante, realizate de institutiile Ministerului Public si ale Ministerului de Interne, tehnica de interceptare audio este exclusiv digitala de multi ani".