Eveniment editorial

Tripla lansare Andrei Codrescu

de     Observator Cultural
Vineri, 22 aprilie 2005, 0:00



Miercuri, 13 aprilie, la sediul Institutului Cultural Roman, a avut loc tripla lansare a volumelor semnate de Andrei Codrescu: Instrumentul negru (poezii, Editura Scrisul Romanesc), Era azi (poezii, Editura Institutului Cultural Roman), precum si romanul Casanova in Boemia, publicat la Editura Polirom si lansat cu o zi in urma la Libraria Carturesti.

Andrei Codrescu a fost prezent la lansare, alaturi de traducatoarele sale – Ioana Avadani pentru proza si Ioana Ieronim si Carmen Firan pentru poezie –, precum si Denisa Comanescu din partea Editurii Polirom, care a moderat discutiile. Evenimentului i-a lipsit festivismul, greu de evitat la noi (boala veche!) si a avut un aer cumva monden si relaxat.

Decent, scurt, bine dozat intre discursurile strunite ale invitatilor si interludiile cu lecturi din cartile lansate, spectacolul lansarii a reusit performanta sa nu oboseasca nici spiritele cele mai circotase.

- Andrei Codrescu, o prezenta vie in lumea intelectuala, un personaj care participa la viata cetatii
In Romania, numele lui Andrei Codrescu e cunoscut mai mult in cercurile culturale. In schimb, in Statele Unite, el e o celebritate, un VIP, adica o „very important person".

Nascut la Sibiu, in 1946, Andrei Perlmutter (pe numele sau adevarat) a inceput prin a scrie poezie, incurajat de Nicolae Manolescu si de Nichita Stanescu, si a publicat in presa culturala a vremii sub pseudonimul Andrei Steiu.

In 1966, la virsta de 19 ani, emigreaza in SUA, devenind Andrei Codrescu, nume cunoscut atit pentru literatura si eseistica sa, cit mai ales pentru rubrica de la National Public Radio care l-a facut celebru in toata America.

A publicat eseuri, poezie si romane, care au ajuns best-sellers pe eclectica piata editoriala americana, traduse in scurt timp si in romaneste: 1995, The Blood Countess (Contesa singeroasa); 1999, Messiah (Mesi@); 2002, Casanova in Bohemia (Casanova in Boemia); 2004, Wakefield. A scris si a jucat intr-un film, Road Scholar, distins cu numeroase premii prestigioase.

Este profesor la Louisiana State University din Baton Rouge si in perioada 2000-2004 a tinut o rubrica fixa in Dilema, „Scrisoare din New Orleans".
Departe de modelul scriitorului romantic, ferecat in turnul de fildes, Andrei Codrescu e ceea ce se numeste o prezenta vie in lumea intelectuala, un personaj care participa la viata cetatii.

Pe linga profesorat si jurnalism (scoate si o revista in format electronic, The Exquisite Corpse), el gaseste, se pare, timp sa-si scrie si literatura, fie ca e vorba de fictiune (termen englezesc care inglobeaza fericit si romanele dar si proza scurta), de poezie sau de eseistica.

Si are succes intr-un spatiu cultural caruia nu-i apartine, prin nastere, dar care l-a adoptat si l-a transformat, ca si pe Cioran, in „copilul favorit". Are doua mari iubiri: Lucian Blaga, din care a tradus mult in limba engleza, si Tristan Tzara, despre care planuieste daca nu o carte, macar un „carnet" de impresii.

Daca intrebi un american, chiar unul average, ce stie despre Romania, reperele pe care ti le va indica, dintr-o suflare, vor fi cliseele bine stiute: Dracula, gimnastica romaneasca (eventual, Nadia Comaneci), Ceausescu, poate copiii infestati cu HIV. Dar macar unul din zece cu siguranta va pomeni si numele lui Andrei Codrescu.

Daca Eliade a fost o legenda a mediilor academice americane, legenda perpetuata ulterior si de Culianu, Andrei Codrescu a iesit „in strada", capatind o popularitate de vedeta media. Pentru un intelectual, nu e rau…

- O lansare ca la… carte
Presedintele ICR, H.-R. Patapievici, a fost cel care a deschis lansarea. A urmat cuvintul autorului, intr-o seducatoare romana cu accent, pe seama careia chiar el se amuza autoironic. De altfel, umorul e un ingredient nelipsit in discursurile sale. O fi structural, sau poate e dobindit in societatea americana care te educa, in buna traditie a „visului american", sa ai succes.

Oricum ar fi, Andrei Codrescu pare sa stie sa-si delecteze auditoriul, vorbeste atit cit sa nu plictiseasca, e spiritual si relaxat atit cit sa nu devina excesiv de frivol. Ceea ce frapeaza, prin contrast cu manifestarile de gen de pe la noi, e bunul-simt general care iti da voie sa gusti evenimentul cu o oarecare emotie, fara sa te intoxici de patetisme si fara sa-ti fie jena ca te afli acolo.

Masura e ceva ce noi inca n-am invatat.
Printre interventiile traducatoarelor, la fel de scurte si la obiect, si „cuvintul" moderatoarei acestei intilniri, Denisa Comanescu, micile episoade-lectura au fost foarte gustate.

- „Minunata lectie de poezie!"
Si daca lectura publica a unui fragment de roman comporta, de regula, anumite riscuri, selectiile din cele doua volume de poezii au fost chiar inspirate. Instrumentul negru reuneste, cu o prefata a lui Stefan Baciu, primele incercari poetice ale lui Andrei Codrescu (pe vremea aceea, Steiu), scrise direct in limba romana.

Se poate observa o diferenta fata de formula poetica actuala practicata de Andrei Codrescu, vizibila in celalalt volum de versuri lansat la Editura Institutului Cultural Roman, Era azi (It was today), in traducerea Ioanei Ieronim si a lui Carmen Firan.

Poezia tineretii, cu imperfectiunile si influentele sale inca netopite in propria identitate – dar cu certe semne de talent – se intilneste cu cea a virstei mature, poezie intelectualista, deschisa si spre experiment formal, careia nu-i lipseste, totusi, o savoare a fructului copt, imbiind la degustari repetate.

Pe coperta a IV-a a volumului Era azi, Mircea Cartarescu pune punctul pe i, in felul sau inconfundabil: „Minunata lectie de poezie! Andrei Codrescu cel de peste mari si tari vine, in sfirsit, sa rida si sa plinga in fata noastra. Vine sa scrie, sa scrijeleasca, sa tatueze, sa mingiie si sa sfisie suprafata amortita a inimii si-a poeziei noastre".

- Reciclarea fictionala a trecutului istoric
Romanul Casanova in Boemia, tradus de Ioana Avadani, e o metafictiune istoriografica avindu-l in prim-plan pe iluministul Giacomo Casanova, personaj controversat, deja asimilabil unui tipar uman. Multi stiu ce inseamna sa fii un „Casanova", putini stiu detalii biografice despre cel care a purtat acest nume.

Fictionalizarea trecutului, practicata de Andrei Codrescu si in Contesa singeroasa, roman tradus la noi de Cornelia Bucur, in 1997, e o metoda sigura de succes, atit in Statele Unite, cit si la noi.
Fascinatia cititorului fata de culisele istoriei, fata de amanuntele picante nementionate de Istoria cu majuscula, vine din eterna curiozitate de a afla ceva interzis (evident ca lectura naiva primeaza in cele mai multe cazuri!).

Amintiti-va de cartile lui Umberto Eco in care era „speculata" aceeasi curiozitate! Reciclarea fictionala a trecutului istoric, facuta in urma unor serioase documentari, e insotita de o constructie de policier, cu intrigi, suspense, crime si amor, pe fundalul, mai profund, al aparitiei unei Europe „moderne", careia personajul principal ii opune o fina aristocratie imbatrinita (batrinetea trupu

lui

vs. tineretea spiritului). Ceea ce rezulta e un roman care te tine cu sufletul la gura, care se citeste la multiple niveluri si reuseste sa multumeasca o gama variata de cititori.

Lansarea Andrei Codrescu e un semn de normalitate. Pe linga faptul ca ne putem bucura acum de inca trei carti ale autorului roman americanizat, am asistat si la un eveniment discret, fara morga, menit sa semnaleze revenirea pe piata editoriala autohtona a unui intelectual de marca.
Florina PIRJOL






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


135 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by