Goana dupa aurul negru a inghitit, in ultimii 14 ani, in jur de 400 de milioane de dolari doar in activitati de explorare pentru descoperirea de noi zacaminte
Ceea ce s-a gasit a fost departe de asteptarile exploratorilor, majoritatea banilor fiind pierduti in puturile sapate pe aproape tot teritoriul tarii. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca Romania este o tara matura din punct de vedere petrolier, cu un grad avansat de explorare, care a dus, intr-un secol si jumatate, la descoperirea a peste 500 de zacaminte de titei si gaze naturale.
Descoperirile noi se pot face doar cu eforturi financiare foarte mari si riscuri pe masura.
Dupa 1990, peste 80% din suprafata cu perspective petrolifere a tarii a fost data in concesiune in cadrul a sase runde de licitatie, pentru activitati de explorare, dezvoltare si exploatare petrolifera.
In scurt timp, Agentia pentru Resurse Minerale organizeaza o noua runda de licitatii pentru cinci perimetre de explorare, acestea adaugandu-se altor cateva zeci de perimetre licitate din 1990 incoace. Sansele de a descoperi zacaminte noi sunt insa destul de reduse.
Pe de alta parte, declinul natural al zacamintelor aflate deja in exploatare presupune costuri foarte ridicate, carora putine companii sunt in stare sa le faca fata. Mirajul aurului negru s-a atenuat vizibil in ultima perioada, in ciuda faptului ca Romania se mentine inca intre primii sase producatori europeni de titei si gaze naturale.
Fata de varfurile de exploatare atinse in perioada anilor ‘70-‘80, productia interna de acum s-a redus cu aproximativ o treime la petrol si cu mai mult de jumatate la gaze naturale.
Aventura de peste 150 milioane dolari
Prima runda de licitatie pentru incheierea unor acorduri de concesiune a unor perimetre in principalele bazine petrolifere ale tarii a fost organizata inca din anul 1990 si a atras ca un magnet trei mari companii occidentale: Amoco - pentru blocul Lapus (Curbura Carpatilor Orientali), Schell - pentru Transilvania de Nord si Enterprise - pentru blocurile Midia si Pelicani.
Dupa cinci ani, cat a durat faza de explorare, cele trei mari companii au plecat cum au venit, dar cu banii pierduti. Astfel, Amoco a forat in valoare de peste 40 milioane dolari, Shell a depasit 50 milioane dolari, cam la aceeasi suma ridicandu-se si cheltuiala lui Enterprise. Nici una nu a descoperit zacaminte comerciale.
De mentionat ca, la vremea respectiva, in lipsa legii petrolului, acordurile de concesiune se faceau cu o firma straina care avea partener o firma romaneasca, dar prima era cea care isi asuma cheltuielile si riscurile de explorarare. Daca Amoco si Shell s-au retras dupa cinci ani de explorare, Enterprise a acordat licenta firmei Arco si ulterior lui Paladine si Sterling.
Nici Petrom si Romgaz nu s-au lasat mai prejos, cele doua companii cheltuind in perimetrele concesionate peste 150 milioane de dolari.
Creste redeventa creste si pretul final
Petrom si Romgaz sunt companiile romanesti care exploateaza in momentul de fata cele mai mari zacaminte, acestea fiind insa zacaminte mai vechi, pentru care deja cele doua companii au achitat peste doua miliarde de dolari drept taxa de redeventa.
In prezent, presedintele ANRM, Gheorghe Buliga, ia in calcul cresterea redeventelor petroliere si miniere cu circa 10%, ceea ce ar duce la o suplimentare a veniturilor pentru bugetul de stat. Anul trecut s-au incasat din redevente 6.000 de miliarde lei (circa 150 milioane euro). "Dorim sa modificam cateva articole din Legea minelor si sa aducem completari la Legea petrolului.
Mai exact, la modul de calcul al redeventei miniere, precum si al celei petroliere aferente transportului prin conducte al produselor specifice si al gazelor. De asemenea, dorim sa instituim redeventa pentru inmagazinarile subterane de gaze", a precizat Buliga.
Ceea ce nu a spus domnul presedinte este faptul ca o eventuala crestere a nivelului redeventei duce inevitabail la o majorare a tarifelor la petrol si gaze, suplimentar fata de majorarile intervenite din conjunctura internationala a pietei. Nu in ultimul rand, Petrom nu mai este o companie de stat, iar Romgaz este in faza de pregatire a privatizarii.
Mirajul marii
Activitatea de explorare si exploatare a zacamintelor de pe platforma continentala a Marii Negre a fost inceputa inca din anul 1975, cand prima platforma de foraj marin a fost pozitionata pe locatie. Productia de titei din zacamantul ''Lebada'' a inceput in 1987, zece ani mai tarziu fiind pusa in functiune platforma centrala de productie de pe platoul continental.
Dupa mai multe runde de negocieri, compania franceza TotalFinaElf a decis sa investeasca in explorarea unor zacaminte de pe platforma continentala a Marii Negre. In 1998 a fost semnata asocierea intre Petrom si Elf Aquitaine, precum si contractul de concesiune referitor la explorarea si exploatarea blocului ''Neptun''. Din nefericire, demersurile firmei Elf nu au fost incununate de succes.
''Companiile romanesti au inteles ca, pentru abordarea unor perimetre complicate, este necesara atragerea unor investitori staini care sa dispuna de fonduri si tehnologii adecvate, astfel ca au transferat o parte din drepturile si obligatiile aferente acordurilor petroliere pentru perimetrele Neptun si Transilvania Sud companiilor TotalFinaElf si Wintershall", afirma Mihai Silviu German,
director adjunct in ANRM. Prima companie a fost mai putin norocoasa insa. Elf a cheltuit aproape 6 milioane de dolari pentru investigatiile de pe platforma continentala a Marii Negre. Concluzia a fost ca perimetrul ''nu prezinta premise favorabile de evidentiere a unor zacaminte exploatabile in conditiile economice din aceasta zona de mare adancime''. Drept urmare, francezii s-au retras din afacere.
Profetii crizei
In perioada celor doua mari crize petroliere nu putini au fost cei care estimau ca rezervele mondiale de titei ar asigura consumul pe o perioada de cel mult 30 de ani. Lumea se indrepta cu disperare spre identificarea a noi surse de energie.
Chiar daca profetiile s-au dovedit a fi false, ulterior fiind descoperite zacaminte importante in Marea Nordului si apoi in zona Marii Caspice, un lucru este cert: titeiul si gazele sunt resurse neregenerabile. In plus, perimetrele aflate in exploatare intra intr-o faza de declin natural, iar pentru valorificarea resurselor ramase cheltuielile sunt tot mai mari.
In Romania au fost forate peste 25.000 de sonde de explorare, incluzand si forajele de evaluare, din care circa 400 au depasit deja adancimea de 4.000 de metri. Cele peste 500 de zacaminte existente sunt de dimensiuni mici si medii. Varful de productie in extractia titeiului a fost atins in anul 1974, cand s-au extras 14,7 milioane tone.
La gaze naturale, varful a fost atins in 1986, la o productie de 36 miliarde metri cubi. Prin comparatie, anul trecut au fost extrase 5,6 milioane tone titei si 13 miliarde metri cubi de gaze naturale.
''In anii ‘80-’90, noile zacaminte nu au reusit sa compenseze zacamintele aflate in declin, operatiunile de reabilitare fiind intrerupte in lipsa unor tehnologii eficiente'', spune Mihai Silviu Gherman. De-abia dupa 1990 situatia s-a mai imbunatatit, datorita noilor tehnologii achizitionate si lucrarilor facute in zonele cunoscute.
Fara protectie
Exista tari producatoare de titei si gaze naturale care aplica o politica de protejare a resurselor in anumite perioade. Nu este cazul la noi, unde nu se inchid zacaminte pentru rezerve conservare. Daca prognozele privind rezervele existente si durata lor de exploatare sunt confidentiale, in schimb exista un nivel de consum care se compenseaza cu importurile de titei si gaze.
''Rezervele reprezinta partea din resursa geologica acumulata in zacaminte care poate fi exploatata in actualele conditii tehnice'', explica Mihai Silviu Gherman. In cazul zacamintelor aflate in exploatarea Petrom, de pilda, rata de recuperare este de 26,7%.
Cea de-a saptea runda de apel public de oferta pentru concesionarea unor noi perimetre, organizata de ANRM, va oferi cinci noi perimetre de explorare si alte 24 de perimetre, care reprezinta zacaminte marginale la exploatarea carora au renuntat Petrom si Romgaz.
Mai sunt si norocosi
Compania britanica Europa Oil a finalizat forajul unui al doilea put de explorare efectuat in campul petrolier Balca, din Blocul Brodina, situat in Nordul Moldovei. Pana la sfarsitul anului se va trece la exploatarea comerciala a zacamantului si la noi lucrari de explorare.
Licenta de explorare/exploatare a perimetrului Brodina este detinuta de Europa Oil& Gas (27,5%), in comun cu firma Millenium (circa 5%), Romgaz si Falcon. Pe langa blocul Borodina, Europa Oil mai detine participatii cuprinse intre 15 si 47% din licentele altor patru perimetre petrolifere.
Titlurile companiei, care desfasoara activitati in Marea Britanie, Polonia, Ucraina si Romania, sunt cotate la London Stock Exchange. Un zacamant important a fost descoperit si de firma germana Wintershal, care are licenta, in asociere cu SNGN Romgaz, pe perimetrul Transilvania Sud, in zona Sighisoara.
Istoricul industriei petroliere in Romania
1857 - prima inregistrare a productiei petroliere din lume
1909 - prima productie de gaze naturale din lume
1913 - primul sistem european de transport al gazelor prin conducte in Transilvania
1935 - al patrulea producator din lume cu o productie de 8,4 milioane tone
1976 - varf al productiei petroliere, 14,7 milioane tone
1986 - varf al productiei de gaze naturale, 36,2 miliarde mc
2001 - productia de petrol, 5,9 milioane tone
2001 - productia de gaze naturale, 14 miliarde mc
2004 - productia de petrol, 5,6 milioane tone
2004 - productia de gaze naturale, 13 miliarde mc
