Legislatia prin care Banca Centrala doreste sa restrictioneze creditul in valuta, chiar daca usor indulcita, la cererea expresa a bancilor, este la fel de dura si cu aceleasi efecte de franare evidenta, dar intentia este clara: diminuarea deficitului de cont curent.
In proiectele legislative inaintate de BNR bancilor comerciale, cea mai dura reglementare viza faptul ca volumul creditelor in valuta nu are voie sa depaseasca 250% din fondurile proprii ale institutiilor de credit.
Sensibilizata de insistentele bancilor, Banca Centrala spune ca ridica acest plafon la 300% si permite o crestere a creditului in valuta cu 5% pana la sfarsitul anului. Bancherii sunt de parere, insa, ca acest 5% la nivelul intregului sistem bancar va fi atins de banci in mai putin de o luna.
De asemenea, BNR a agreat o usoara prelungire a termenului la care toate aceste prevederi vor intra in vigoare. Dupa toate probabilitatile, normele vor fi aprobate in forma definitiva in Consiliul de Administratie al BNR din 21 septembrie, urmand ca la 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial sa intre in vigoare.
O alta veste buna ar fi cea legata de nivelul provizioanelor pe care bancile trebuie sa le constituie pentru clientii din categoria B (incaseaza venituri in lei, dar au salarii raportate in valuta). Astfel, procentul de provizionare va scadea de la 20% la 5%.
Asa cum arata scrisoarea trimisa de prim-vice-guvernatorul BNR, Florin Georgescu, reprezentantilor Asociatiei Romane a Bancilor, normele care vor fi date de Banca Centrala vor avea efect asupra tuturor societatilor de intermediere financiara din Romania.
“Un prim pas in asigurarea unui cadru echitabil de desfasurare a activitatii de creditare se va face prin introducerea, in continutul actualei norme, a cerintei de aplicare a noilor prevederi la nivel consolidat pe teritoriul Romaniei”, spune scrisoarea.
Banca Centrala a demarat si o propunere legislativa pentru reglementarea, autorizarea si supravegherea operatorilor de intermediere financiara non-bancari, pentru a asigura conditii egale de desfasurare a creditarii pentru toti operatorii din Romania.
In acelasi timp, scrisoarea mentionata contine si aspecte legate de posibilitatile autoritatilor administratiei centrale si locale de a se imprumuta in valuta. Referitor la acest lucru, se mentioneaza ca “Guvernul Romaniei a stabilit ca, pentru o anumita perioada, finantarea acestora va fi realizata numai in moneda nationala.
” Practic, aceasta masura pune in imposibilitate Ministerul Finantelor sa mai faca emisiuni de bonduri pe plan extern, iar municipalitatile nu mai au voie sa contracteze credite in valuta, nici externe, nici interne.
Dragos Neacsu, directorul Trezoreriei Statului, declara ca: “Nu am cunostinta de un demers oficial in acest sens”, chiar daca recent declara ca Ministerul Finantelor nu are de gand sa refinanteze datoria externa care ajunge acum la scadenta printr-o emisiune de bonduri externe.
Putin derutanta aceasta masura in momentul in care Romania a obtinut “investment grade” si se poate imprumuta in conditii foarte avantajoase de pe plan extern.
