„Pana cand statul poate urmari o datorie fiscala?" este o intrebare pe care si-au pus-o multi datornici, fie ca este vorba de persoane fizice, fie de companii. Daca trece o perioada de timp si organele statului nu au actionat conform procedurilor legale pentru stabilirea sau recuperarea datoriei fiscale, dreptul de a actiona impotriva contribuabilului se prescrie, adica nu mai poate fi exercitat.
Despre modul in care actioneaza prescriptia ne da detalii avocatul
George TRANDAFIR, de la societatea civila de avocati STOICA & Asociatii
Prin interventia prescriptiei, contribuabilul este eliberat de obligatia de a-si plati datoriile catre stat, in timp ce creditorul nediligent, respectiv statul, este sanctionat de lege, pierzand posibilitatea de a recupera datoria fiscala.
In general, prescriptia actioneaza ca un fel de sanctiune pentru creditorul neglijent care, timp indelungat, nu depune niciun efort pentru recuperarea creantei sale.
Termenul de prescriptie in materie fiscala
Termenul general de prescriptie este de 3 ani, insa in materie fiscala acest termen de prescriptie este de 5 ani, cu exceptia cazurilor de infractiuni fiscale, de exemplu evaziunea fiscala, cand termenul este de 10 ani.
Insa termenul de prescriptie incepe sa curga in momente diferite, de la caz la caz. Pe de alta parte, acest termen poate fi suspendat (cand in calculul termenului nu se include o perioada de timp) sau poate fi intrerupt, cand se considera ca termenul incepe sa curga din nou, fara sa se ia in considerare perioada deja implinita din respectivul termen.
Reglementarile referitoare la prescriptia fiscala sunt prevazute in Codul de Procedura Fiscala. Acest act normativ reglementeaza doua capitole distincte, respectiv prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale si prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea.
Momentul in care incepe sa curga termenul
Momentul in care incepe sa curga termenul de precriptie difera in functie de mai multi factori. Mai intai, autoritatea fiscala trebuie sa stabileasca la modul concret obligatiile fiscale ale contribuabililor, respectiv cuantumul taxelor si impozitelor de platit. Apoi, daca este cazul, trebuie sa ceara executarea silita a obligatiilor fiscale.
Prin urmare, prescriptia poate interveni ori asupra dreptului organului fiscal de a stabili obligatiile fiscale, ori asupra dreptului aceluiasi organ de a cere executarea silita a acestora.
Termenul de prescriptie incepe sa curga in mod diferentiat, in functie de dreptul afectat de prescriptie. Astfel, in cazul dreptului de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie de 5 ani incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala (cand s-a format baza de impunere care o genereaza).
Deci, daca organul fiscal nu a stabilit obligatiile fiscale ale contribuabilului in acest interval de timp, prin emiterea unei decizii de impunere, nu va mai putea actiona in continuare pentru recuperarea datoriei.
Daca organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale, va proceda la incetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala, respectiv decizia de impunere.
Daca obligatia fiscala rezulta din savarsirea unei fapte de natura penala, termenul de prescriptie este insa de 10 ani si curge de la data savarsirii faptei, care insa trebuie sa fie sanctionata ca infractiune prin hotarare judecatoreasca definitiva.
In cazul dreptului organului fiscal de a cere executarea silita a creantelor fiscale, termenul curge de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care obligatia fiscala a devenit scadenta. Obligatia fiscala devine scadenta, de regula, la termenul aratat in decizia de impunere.
Suspendarea si intreruperea prescriptiei
Codul de Procedura Fiscala prevede cazurile de suspendare si de intrerupere a cursului prescriptiei in cazul dreptului de a cere executarea silita. Legea enumera cazurile in care acest termen se suspenda. De exemplu, perioada in care debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita nu intra in calculul termenului de prescriptie.
La fel si perioada in care s-au acordat inlesniri contribuabilului sau in cazurile si in conditiile in care suspendarea executarii este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent, potrivit legii.
