Europa ne lasa pe toamna

de     Prezent
Joi, 11 mai 2006, 0:00



Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso a declarat marti ca Raportul privind Romania si Bulgaria va preciza data aderarii celor doua tari la Uniunea Europeana.

Este posibil ca aceasta sa fie 1 ianuarie 2007, caz in care vor exista specificate si conditiile punctuale de indeplinit pina la toamna, mai multe pentru Bulgaria decit pentru Romania, astfel incit la urmatorul raport, fie aceasta data va fi reconfirmata, fie se va decide o aminare.

Aceasta este una dintre variantele aflate pe masa comisarilor europeni, care insa vor hotari abia in urmatoarele zile, iar decizia finala va fi anuntata la 16 mai, in Parlamentul European.

In presa europeana au aparut, la inceputul acestei saptamini, o serie de declaratii ale unor comisari europeni care puneau in discutie aminarea stabilirii datei la care Romania si Bulgaria vor adera la Uniunea Europeana.

Conform declaratiilor oficiale sau din surse provenite de la Bruxelles este limpede ca inca se negociaza o formula care sa mentina o presiune pe cele doua tari pentru continuarea reformelor si a luptei anticoruptie. Dar si o data a aderarii.

Financial Times, citind surse de la Bruxelles, sustine ca principala ingrijorare a lui Barroso o reprezinta Bulgaria, unde reformele sistemului judiciar nu au reusit sa conduca la inculparea niciunui sef important al crimei organizate sau a vreunui politician corupt.

Faptul ca Bulgaria ar fi principala vinovata pentru un raport mai dur e sustinut si de oficiali de la Bucuresti, care au dorit sa-si pastreze anonimatul.

Potrivit unui membru al cabinetului Tariceanu, Romania primise asigurari ca raportul din 16 mai va recomanda aderarea la 1 ianuarie 2007 pentru ambele tari, dar cu mentionarea unor conditii punctuale pe care Bulgaria ar fi trebuit sa le indeplineasca pina in octombrie.

Optimismul autoritatilor de la Bucures ti a fost alimentat si de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, care laudase progresul inregistrat de Romania, dar ceruse Sofiei sa combata criminalitatea cu „mai multa vigoare". Premierul bulgar Serghei Stanisev nu si-a ascuns dezamagirea fata de o eventuala aminare a stabilirii datei aderarii. „Nu sintem cetateni de categoria a doua.

Nu ne umiliti", a cerut Stanisev oficialilor de la Bruxelles. Pe de alta parte, nici Romania nu a dovedit ca ar putea sa indeplineasca toate conditiile preaderare fara o presiune permanenta asupra ei. De aceea se si vehicula ideea ca si dupa stabilirea datei de aderare, Romania sa fie monitorizata in continuare.

Potrivit unor surse guvernamentale, informatiile venite de la Bruxelles la Bucures ti specificau nu numai continuarea monitorizarii, dar si numarul steguletelor rosii care ar putea fi mentinute pentru Romania, dintre care trei pe agricultura, unul pe fiscalitate, iar altul pentru milionul de masini neasigurate.

Aceleasi surse ne-au declarat ca numarul steguletelor rosii va fi mai mic decit in cazul Bulgariei. Pentru autoritatile de la Bucuresti, o aderare conditionata ar putea insemna si o decalare a proiectelor politice care presupun alegeri anticipate, caderea guvernului sau alte rupturi si aliante care sa duca la o instabilitate politica.

De altfel, secretarul de stat in Ministerul Integrarii Europene, Leonard Orban, ne-a declarat zilele trecute, in cadrul unui interviu mai amplu, ca in mediul diplomatic se vorbeste mai mult despre ce va face Romania pe 2 ianuarie 2007, si nu pe 1 ianuarie. La data acordarii interviului, vestile de la Bruxelles erau extrem de pozitive pentru Romania.

Mentinerea monitorizarii Romaniei de catre UE si dupa 1 ianuarie 2007, in anumite domenii, ca lupta impotriva coruptiei si reforma justitiei, ar fi in avantajul cetatenilor, pentru ca ar fi o presiune suplimentara asupra autoritatilor. Este opinia unuia dintre oficialii implicati in negocierile pentru aderare, Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene.

Despre avantajele politice ale aderarii la Uniunea Europeana, dar si despre ce greseli nu trebuie sa faca Romania in urmatorii ani, intr-un interviu acordat de Leonard Orban, cu citeva zile inainte de prezentarea raportului lui Olli Rehn.

Ce schimbari va aduce aderarea in viata politica din Romania? Schimbarile pe termen scurt in plan politic vor fi mai importante decit cele pe plan economic sau social. Vom fi parte la masa la care se iau deciziile la Bruxelles, in foarte multe domenii.

Intrucit sint sute, poate mii de probleme, care se discuta concomitent, intrun interval de timp foarte scurt, si exista diferite modalitati de luare a deciziilor, cu ochii pe noi va fi nu numai Bruxellesul, ci si toate celelalte state membre, pentru ca numarul de voturi pe care il vom avea in Consiliu va fi de natura sa sprijine sau sa blocheze adoptarea unei decizii, si atunci Romania va fi in

mod cert cautata. In masura in care vom fi bine pregatiti, iar mecanismul intern va permite adoptarea rapida a deciziilor, noi vom avea un cuvint de spus. Una e sa ai statut de observator, sa participi, sa iti spui punctul de vedere, dar sa nu poti influenta decizia, si alta e sa contezi prin voturile pe care le ai.

Va influenta aderarea viata politica interna? Aici schimbarile nu vor fi la fel de rapide. Mecanismele interne vor evolua in timp, la fel ca si economia, in sensul ca regulile jocului din Uniunea Europeana au fost impuse si se impun in cadrul unui proces pe termen mediu.

ADERAREA VA PRODUCE SCHIMBARI PROFUNDE LA NIVELUL CLASEI POLITICE ROMÅNESTI

La ce reguli va referiti? Sa va dau un exemplu. Regulile privind finantarea partidelor politice. Nu exista aici un acquis comunitar, nu exista obligat ia ca noi, sub o forma sau alta, sa adoptam aceasta legislatie. Pe de alta parte, exista o practica in statele membre ale Uniunii Europene, care este destul de stricta.

Desi nu avem o obligatie explicita, e normal ca, fiind intr-o familie, sa respecti regulile, scrise sau nu, din acea familie.

Ne puteti da si alte exemple? Chiar Parlamentul Romaniei, modul lui de functionare. Pina acum, el reprezenta o institutie chemata sa adopte legislatia comunitara, sa preia ceva ce era deja adoptat si sa asigure corectitudinea acestei preluari. Dupa momentul aderarii, lucrurile se modifica.

Parlamentul va fi implicat nu doar in transpunerea legislat iei, ci in formularea de opinii asupra dezbaterilor Uniunii, asupra viitorului spre care se merge, asupra solutiilor la diferite probleme- cheie, nu doar Constitutia Europeana sau tratatele Uniunii, ci si asupra diferitelor politici comunitare.

Fiind obligat sa ai asemenea opinii, sa fii in masura sa poti spune ceva si sa fii luat in considerare, e clar ca nivelul de competenta in afaceri europene va trebui sa creasca extrem de mult. Iar aceasta cerinta a unei competente sporite va conduce, nu imediat, ci pe termen mediu si lung, la schimbari profunde la nivelul clasei politice romanesti.

S-a intimplat acest lucru in tarile care au aderat in 2004? Procesul a inceput in aceste state chiar inainte de momentul aderarii. Repet, nu e un proces care are loc imediat. Nu trebuie sa ne asteptam ca transformarile vor avea loc imediat dupa 1 ianuarie 2007. Eu cred insa ca, in timp, lucrurile se vor schimba.

De exemplu, se lucreaza la constituirea unei comisii de afaceri europene a Parlamentului Romaniei. Aceasta va examina subiectele majore pentru Uniunea Europeana, cele care pentru noi par acum ca sint subiectele „alora de la Bruxelles", dar care, in realitate, ne vor influenta viata. Si atunci este normal ca, intr-o astfel de comisie parlamentara, sa incerci sa ai oameni cit mai competenti.

In mod cert, vom fi obligati sa crestem - mult! - nivelul de competenta nu numai al Executivului, dar si la nivelul Parlamentului. Aceste cerinte vor duce la innoirea importanta a clasei politice.

Va asteptati ca la urmatoarele alegeri partidele sa faca o selectie mai riguroasa a candidatilor pentru Parlament? Poate nu imediat, dar putem sa ne asteptam ca, la primele alegeri pentru Parlamentul European, sa inceapa primele discutii despre probleme europene, despre afaceri europene.

Probabil vor fi chestiuni timide, concentrate la inceput pe tematica impactului largirii, cresterea preturilor si asa mai departe, dar, ulterior, la alegerile locale si nationale, problemele europene vor incepe sa fie subiecte si ma astept ca primele discutii majore si stabilirea unor tipare sa aiba loc la urmatoarele alegeri pentru Parlamentul european, in 2009.

Vor avea pirghii organismele europene pentru a influenta viata politica de la Bucuresti? Pirghii formale nu exista. Exista, pe de alta parte, pirghii informale. Am sa va dau exemplele cu grupurile politice, care sint conturate foarte bine la nivel european. In Parlamentul European, de multe ori se voteaza pe grupuri si mai putin pe tari.

E clar ca, in cadrul grupurilor politice la nivel european, exista anumite mecanisme informale care conduc la anumite decizii. Adica, se poate spune asa: „Nu prea saluta m decizia voastra cu reprezentarea lui X sau cu mentinerea lui Y". Se string foarte mult relatiile intre diferitele partide apartinind aceluiasi grup.

Chiar daca oficial n-o sa auziti nici un responsabil de la Comisia Europeana sau de la Consiliu ca are o problema cu persoana X sau cu decizia Y privind viata politica interna, informal, la nivelul grupurilor europene, asemenea discut ii au loc si in mod cert deciziile sint influentate.

Socialistii europeni au fost chiar destul de directi in privint a lui Adrian Nastase. Acest tip de relatie se va consolida dupa momentul aderarii, iar aceste mecanisme vor putea functiona si mai bine.

Va creste, deci, influenta grupurilor politice europene asupra partidelor romanesti? Categoric, da. Si, din acest punct de vedere, eu o spun foarte deschis, anumite decizii interne ale partidelor politice din Romania vor fi influentate de abordarile generale, la nivel european.

Dar PRM-ul, care nu este afiliat la nici un grup politic? Din ce am inteles, au fost oferte de afiliere, venite din partea diferitelor grupuri europene, dar PRM-ul nu s-a afiliat. Pina la urma, daca vrei sa te dezvolti, trebuie sa te afiliezi unui grup politic, pentru ca apartenenta la un grup politic la nivel european iti da forta. E insa o chestiune de decizie interna a PRM.
Ce se va intimpla daca va continua aceasta practica a chemarilor la parchet televizate, a mandatelor revocate in toiul noptii… La un moment dat, aceasta chemare la Parchet devenise un spectacol in sine. Cert e ca noi constatam ca anchetele nu s-au oprit. Sa nu va inchipuiti ca au fost show-urile astea mediatice si apoi gata, DNA-ul si-a incetat activitatea.

Dimpotriva, foarte recent am transmis niste date Comisiei Europene privind numarul persoanelor aflate in investigare, ce pozitii ocupa acestea si, inclusiv, trimiterile in judecata. Vreau sa va spun ca cifrele sint clar un progres fata de perioada anterioara.

Si am convingerea ca, pe baza progreselor inregistrate in ceea ce priveste consolidarea DNA-ului, in chestiunile de legislatie, ba chiar si in privinta vointei politice de a avansa in proces, cred ca, in timp, se va ajunge la decizii definitive. Dar nu asta este problema esentiala, ci faptul ca nimeni nu mai poate sa fie mai presus de lege.

MONITORIZARE SI DUPA ADERARE

Vor fi schimbari si in privinta functionarii justitiei, a DNA, dupa aderare? In mod formal, nu exista mecanisme prin care, de pilda, sa ne oblige sa avem mai multe condamnari. Nici in tratatul de aderare, nici in acquis, nu exista mecanisme prin care sa ne oblige sa actionam in aceasta zona.

Tocmai de aceea s-a ridicat pentru prima data in discutie acest subiect al monitorizarii dupa momentul aderarii. Aceasta monitorizare va exista. Mecanismele ei prevazute in acquis urmaresc foarte multe domenii, in special domeniul economic.

Exista, de asemenea, mecanismele de monitorizare din tratatul de aderare cu referire la domeniul economic, sectorul siderurgic, zonele libere, zonele defavorizate, ajutorul de stat etc.

Probabil ca o eventuala propunere a Comisiei referitoare la o monitorizare post-aderare se va referi, in principal, la aceste doua chestiuni de care comisarul Oli Rehn a vorbit tot timpul: reforma justitiei si lupta impotriva coruptiei.

Sind destule voci care spun ca e bine sa continue procesul de monitorizare… Este in interesul nostru ca monitorizarea sa continue. Nu ne deranjeaza deloc. Acum asteptam sa vedem daca si in ce forma va fi facuta. Dar si aici ma intorc la ce spuneam, referitor la schimbarea clasei politice.

Exista mecanisme informale care vor forta institutiile noastre sa functioneze eficient si sa aiba rezultate concrete. Nu doar politice, dar si economice. De exemplu, prin aplicarea unor reguli noi in domeniul ajutorului de stat, un mare risc de coruptie a fost inlaturat. La fel, in domeniul achizitiilor publice.

Prin noua legislatie creata, inchidem portite, de fapt usi, geamuri, prin care erau posibile anumite manevre.

NU TREBUIE SA REPETAM GRESELILE BULGARIEI

Cind vorbiti de instabilitate politica, la ce va referiti concret? La crize politice. Ati vazut ce s-a intimplat la bulgari dupa alegeri. Au avut doua luni de zile in care n-au reusit sa ajunga la formarea unui guvern. Deci cel putin trei luni de zile pregatirea pentru aderare a fost partial sau total blocata, si efectele se vad. Ma intrebati ce este instabilitatea politica.

Este acel climat care nu permite o functionare optima a institutiilor statului si sigur fac trimitere la procesul de integrare europeana.

Dar, politicienii pot la fel de bine sa se ocupe de anticipate, iar administratia de functionarea institutiilor, nu? Acesta este un punct de vedere. Punctul meu de vedere este total diferit si cred ca am ceva experienta in administratie. Lucrez din 1993 in domeniu si am coordonat de vreo sase ani eforturile de la nivel central.

Exista diferente mari intre situatia in care exista guvern, are forta si functioneaza bine si situatiile in care ne aflam in campanie sau lucrurile nu sint clare. Pot sa va spun ce-am constatat in momentul in care s-a anuntat anul trecut c-ar putea sa fie alegeri anticipate. Imediat s-a produs aproape o blocare a activitatii. Au fost oameni care au venit la mine si m-au intrebat ce vom face.

Ce greseli n-ar trebui sa faca Romania dupa 1 ianuarie 2007

In primul rind, ar trebui ca, dupa decizia posibil favorabila din iunie, sa nu oprim motoarele si sa nu cream instabilitate politica, pentru ca riscurile vor fi majore - nu privind data aderarii, dar vor fi riscuri de pierderi foarte mari de bani sau legate de aminarea platilor catre Romania.

Dupa momentul aderarii, in mod similar, orice fel de criza politica, de instabilitate, poate sa conduca la anumite intirzieri sau la anumite blocaje si de cele mai multe ori aceste blocaje sint reflectate in pierderi financiare substantiale pentru tara respectiva, care se transforma in costuri politice.

De pilda, de la momentul aderarii, vor intra in vigoare asa numitele plati directe, banii mergind direct catre fermieri.

In Ungaria, pentru ca nu au fost in stare sa creeze instrumentele, cu toate mecanismele functionale, care sa sa permita agentiilor de plati sa fie gata in momentul aderarii, acestea nu au putut sa dea imediat banii catre fermieri, iar acestia au iesit in strada si au demonstrat, iar guvernul ungar a avut probleme si a fost fortat sa accelereze aceste chestiuni.

Exemplul contrar este Polonia, care a acordat aceste plati, iar fermierii polonezi, care erau mari adversari ai intrarii in Uniunea Europeana, s-au mai schimbat. Cea mai mare greseala ar fi sa se considere la nivel politic ca am rezolvat problemele. Din ce in ce mai multi diplomati incep sa spuna ca principala problema a Romaniei nu e 1 ianuarie 2007, ci 2 ianuarie 2007.

Aderarea va avea loc, probabil, la 1 ianuarie, dar ce se va inti mpla dupa momentul aderarii e la fel de important. Va fi capabila Romania sa beneficieze de avantajele statutului de membru? Aceasta este principala problema. Cine isi imagineaza ca nu mai trebuie sa facem eforturi, greseste.

Presedintele Basescu a spus-o foarte bine, aderarea va avea loc la 1 ianuarie 2007, dar integrarea va dura mult mai mult. Depinde de noi. Cu cit ne vom misca mai repede, cu atit vom beneficia mai devreme de avantajele aderarii.

Variantele comisarilor europeni

In acest moment, exista mai multe variante ale Raportului, urmind ca in urmatoarele zile, comisarii europeni sa ia o decizie in ceea ce priveste Romania si Bulgaria.

1. 1 ianuarie 2007 pentru ambele tari. In aceasta varianta, va fi specificata monitorizarea post aderare pentru ambele tari. In plus, vor exista mai multe conditii punctuale de indeplinit.

2. Aminarea anuntarii datei de aderare pentru ambele tari. Raportul va mentiona domeniile care pot duce la activarea clauzei de salvgardare, precum si stegulete rosii, mai multe pentru Bulgaria.

3. 1 ianuarie 2007 pentru Romania, aminare pina in octombrie pentru Bulgaria.

4. 1 ianuarie 2007 pentru Romania, 1 ianuarie 2008 pentru Bulgaria.

5. 2008 pentru ambele tari. O eventuala aminare cu 12 luni a aderarii Romaniei si Bulgariei nu poate fi luata decit cu acordul unanim al tuturor statelor membre.

Cit de pregatiti sintem pentru Europa in comparatie cu cele 10 state care au aderat in urma cu doi ani?

Chiar si intre cele 10 state au existat diferente foarte mari. Sa va dau un exemplu. De pilda, in ceea ce priveste adoptarea monedei euro, Slovenia e pregatita s-o faca in cursul acestui an sau anul viitor, alte state in 2009 sau 2010. Obiectivul nostru se va incadra intre 2012- 2014. Deci cam asa stau lucurile. Acesta este un indicator al pregatirii noastre.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


74 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by