Cheltuieli publice de peste 38,5% din PIB, deficit bugetar de 2,8%, investitii-record, de 6% din PIB. Acestea sunt cifrele noului buget care va trece, foarte probabil, in aceasta saptamana de Parlament. Ceea ce ne ascund insa guvernantii, prezentandu-si maretele realizari, este ca nu exista pranz gratis pe lumea asta. Iar cheltuielile bugetare nu fac exceptie.
Pentru a finanta shopping-ul guvernamental, fiecare angajat va trebui sa plateasca anul viitor statului impozite directe si indirecte in valoare de 7.049 de euro. Iar daca eliminam bugetarii, care sunt remunerati din birurile angajatilor din sectorul privat, fiecare angajat din Romania va plati statului nu mai putin de 9.027 de euro.
Asta in timp ce salariul mediu brut va ajunge abia la 350 de euro. Sa traiti bine!
„Acest buget este un buget pentru cetateanul roman“, a declarat miercuri, in Parlament, ministrul finantelor, Sebastian Vladescu. „Este un buget pentru cetateanul roman considerat ca cetatean european“, a completat premierul Calin Popescu-Tariceanu.
Pentru a-si sustine afirmatia, primul-ministru a enumerat principalele sale obiective pentru anul viitor: crestere economica de 6,4% si inflatie de 4%. In plus, educatia va primi un buget record de 5,2% din PIB, cercetarea 0,5%, sanatatea 4,12% (dublu fata de suma alocata in 2004), agricultura 2,3% din PIB.
Nici Ministerul Justitiei nu a fost uitat, bugetul sau fiind majorat cu 11%, ca si cel al Ministerului Administratiei si Internelor, care beneficiaza de sume mai mari cu 20% decat in 2006.
Statul, cel mai mare „antreprenor“
Cifrele prezentate in discursul premierului Tariceanu confirma faptul ca Guvernul Romaniei va deveni de departe cea mai importanta corporatie de pe piata romaneasca, urmand a „investi“ o suma-record, echivalenta cu 38% din PIB. Numai ca acesti bani trebuie platiti de cineva.
Premierul a recunoscut involuntar acest lucru in momentul in care s-a laudat ca veniturile pe 2007 se ridica la 38,1 miliarde euro (35,2% din PIB), adica mai mult decat dublu fata de 2004 cand acestea au reprezentat numai 18,3 miliarde euro (aproximativ 29% din PIB-ul acelui an).
De unde provin aceste venituri? „Cota unica, reformele, mai buna colectare a veniturilor la buget, eliminarea inlesnirilor ne-au permis sa asiguram pentru 2007 cel mai ridicat nivel de venituri din ultimii ani - 35,2 % din PIB“, sustine Tariceanu.
Reforma fiscala: relaxare prin majorare
Actuala Alianta a castigat alegerile promitand in campania electorala o relaxare a fiscalitatii. Ce-i drept, sistemul fiscal, progresiv pana in acel moment, a fost reformat, trecandu-se la unul proportional. Ratele de impozitare a veniturilor au fost aduse la 16, iar impozitul pe profitul companiilor a fost coborat de la 25 la 16%.
Se parea ca vom asista la o revolutie liberala, menita a micsora cheltuielile publice in favoarea celor private. Numai ca foamea de bani a Executivului si anticipatele care bat la poarta si-au spus cuvantul: invocand „marea reforma“ si cifra magica 16, Guvernul le-a cerut contribuabililor sa vina la o noua negociere.
Rezultatul: au fost marite multe din cele 500 de mici taxe si impozite: la 16% dividendele si castigurile de capital, impozitul pe proprietati si cel pe teren agricol au fost majorate (ultimul de aproape 100 de ori in unele cazuri).
Astfel, de la cheltuieli bugetare de 33% din PIB in 2004, in numai doi ani de domnie, actualul Executiv a reusit, si cu ajutorul unui deficit de 2,8%, sa ajunga la cheltuieli de peste 38% din PIB. Si asta invocand nu cresterea multimii de taxe si impozite, ci succesul cotei unice. Adevarul este insa unul singur: in cifre nominale, statul si-a dublat bugetul in defavoarea contribuabililor.
Consumatorii sustin 85% din buget
Insa, dincolo de retorica guvernantilor, realitatea e ca in final toate aceste sume sunt platite din taxele si impozitele achitate de cetateni. In prezent, contributiile la asigurarile sociale furnizeaza grosul veniturilor bugetare (27,07% din total venituri), urmate indeaproape de incasarile din TVA (26,41%).
Cele doua impozite, care au fost obiectul mult laudatei reforme fiscale, cel pe venit si cel pe profit, aduc statului mult mai putini bani, 9,71%, respectiv 7,77%.
Daca ar fi sa eliminam incasarile din impozitele platite de companii, impozitul pe profit, impozitul pe comertul exterior si cele nefiscale, rezulta ca 85,11% din sursele de venit ale statului sunt platite, direct sau indirect, de consumatori.
TVA-ul, taxa penalizatoare pe consum, e reflectata in pretul platit pe bunurile de consum si platita de cumparatori, la fel si accizele, taxele menite a penaliza „viciul“. Companiile au posibilitatea de a deduce TVA-ul si de a-l transfera cum e normal pentru un cost in pretul de vanzare.
Persoanele fizice n-au posibilitatea de a deduce TVA, si ele, in calitate de consumatori finali, il vor si plati. La randul lor, pensiile sunt achitate tot din banii angajatilor, ceea ce face ca taxele pe consumul persoanelor in varsta sa fie platite indirect tot de acestia. Contributiile sociale sunt, de asemenea, suportate integral de angajati, indirect ce-i drept.
In momentul in care-si negociaza salariul net cu angajatorul, acesta le explica faptul ca nu le poate da salariul pe care il vor pentru ca este nevoit sa plateasca 60% din suma la stat (contributii sociale platite de angajator, de angajat, contributii la asigurarile de sanatate, impozit pe venit retinut la sursa etc.).
Tara, tara vrem privati!
In prezent, in Romania exista 4,6 milioane de angajati. La un calcul simplist rezulta ca fiecare dintre ei va plati anul viitor statului (pentru ca acesta sa incaseze cele 85,11% din venituri provenite nu de la companii, ci din impozitul pe salarii, contributii sociale, accize, TVA, impozit pe proprietate, taxe locale etc.) 7.049 de euro, aproximativ 587 de euro lunar.
Asta in timp ce in 2004, desi exista un sistem de impozitare progresiv, nu platea decat 3.380 de euro anual biruri la stat. Daca eliminam milionul de bugetari, care sunt in practica platiti din taxele si impozitele provenite din sectorul productiv, rezulta ca un angajat ar trebui sa plateasca la anul statului 9.027 de euro, cate 752 de euro lunar.
