Amanarea adoptarii legii privind Agentia Nationala de Integritate si golirea sa de continut in timpul dezbaterilor din Camera Deputatilor i-a facut pe oficialii europeni sa ameninte cu activarea clauzei de salvgardare in domeniul justitiei.
In timp ce reprezentantul PC in Comisia juridica a Senatului spune ca Legea ANI nu este o prioritate a Romaniei, comisarul european Olli Rehn a avertizat autoritatile, intr-un interviu acordat BBC, ca infiintarea agentiei este una dintre deciziile-cheie monitorizate de UE.
Presedintele Traian Basescu i-a rugat degeaba pe parlamentari, miercuri, sa adopte legea anul acesta, in "forma pe care aceasta lege trebuie sa o aiba”.
[c:1:d]Avertisment european
“Agentia Nationala de Integritate e un element cheie in instrumentarul luptei impotriva coruptiei. Depinde de Romania si de Bulgaria daca aceste clauze de salvgardare vor constitui capitole majore sau doar note de subsol in istoria lor”, a declarat Rehn pentru BBC.
El a mai adaugat, de asemenea, ca exista patru situatii pe care Comisia Europeana le va monitoriza in analizarea performantelor post-aderare ale Romaniei: infiintarea ANI in conformitate cu standardele europene, continuarea anchetelor in cazurile de coruptie la nivel inalt, lupta impotriva coruptiei in administratia locala si situatia din Consiliul Superior al Magistraturii.
In ceea ce priveste controversele din jurul Agentiei de Integritate, Rehn a avertizat autoritatile: “Vom raporta Consiliului de ministri, deci tarilor membre, iar daca agentia nu e in conformitate cu standardele europene, am putea activa clauza de salvgardare, care ar limita cooperarea judecatorilor si politistilor romani cu colegii lor din restul UE”.
ANI, amanata din cauza bugetului
Proiectul privind infiintarea ANI a fost iregistrat la Senat, camera legislativa decizonala in acest caz, la inceputul lunii noiembrie.
Desi Biroul Permanent a stabilit ca trei comisii de specialitate sa-si redacteze rapoartele pana cel tarziu pe 13 decembrie, termenele au fost amanate pe termen nedefinit din cauza prelungirii dezbaterilor pe tema bugetului de stat pe 2007.
Senatorii Comisiei juridice, cea mai importanta dintre cele trei sesizate, au declarat pentru HotNews.ro ca proiectul va fi discutat abia anul viitor.
Asta chiar si in ciuda rugamintii adresate de Traian Basescu la finalul discursului sau din sedinta solemna dedicata integrararii in UE. “In cele cateva zile care au mai ramas, sa dam o proba a seriozitatii noastre cu total respect pentru punctul de vedere al Parlamentului pentru forma pe care aceasta legea trebuie sa o aiba”, a declarat seful statului.
Apelul vine insa prea tarziu, avand in vedere ca joi este ultima zi de activitate in Parlament, Senatul avand programata o sedinta in plen.
Singura varianta prin care, teoretic, proiectul ANI ar putea fi adoptat in acest an este convocarea unei sesiuni extraordinare saptamana viitoare, pe 27 si 28 decembrie, dar nici asta nu ar garanta finalizarea dezbaterilor in timp util.
Senatorii nu se grabesc
Membrii Comisiei juridice a Senatului, intervievati de HotNews.ro, dau de inteles ca vor avea nevoie de timp pentru a dezbate proiectul prin care se infiinteaza Agentia Nationala de Integritate.
Reprezentantii PSD spun ca vor folosi, pentru modificarea lui, de idei dintr-un proiect pe care nu l-au mai depus, desi il pregatisera din 2004.
"Vrem sa depunem amendamente din initiativa legislativa pe care am avut-o in urma cu doi ani si care de asemenea vizeaza controlul averilor demnitarilor", a declarat Antonie Iorgovan.
Mai mult, singurul reprezentant al PC in comisie, Gavrila Vasilescu, este de parere ca "prioritate pentru integrare este doar in opinia doamnei ministru Macovei".
Vasilescu nu stie nici macar ca proiectul ANI a ajuns inca din 7 noiembrie la comisia parlamentara in care activeaza sau ca senatorii pot formula amendamente care sa-l aduca in forma initiala. "Inca nu a ajuns la comisia juridica.
In ceea ce priveste sustinerea variantei Guvernului, aceasta nu mai este posibila din cauza modificarilor survenite la dezbaterile de la Camera", a afirmat candid senatorul conservator.
Dintre cei 11 membri ai comisiei, singurii sustinatori declarati ai variantei initiale a proiectului sunt cei patru parlamentari care reprezinta Alianta D.A., Norica Nicolai, Teodor Melescanu, Dorel Jurca si Mario Ovidiu Oprea. Un alt vot favorabil in acest sens ar putea veni de la presedintele comisiei, senatorul UDMR Peter Eckstein-Kovacs.
Reprezentantii PSD, Antonie Iorgovan, Doru Ioan Taracila, Ioan Chelaru, Valentin Iliescu si Nicolae Serban au declarat la unison ca nu intentioneaza sa sprijine in vreun fel varianta initiala a proiectului, astfel ca votul decisiv va fi cel al senatorul PC.
Variante de salvare
Din momentul in care legea va fi adoptata de Senat, in cazul in care nu difera fundamental de varianta Camerei Deputatilor, documentul este trimis presedintelui Romaniei, pentru promulgare.
Acesta poate refuza promulgarea si, conform legii, poate trimite o singura data proiectul inapoi in Parlament. Daca si de aceasta data alesii vor opta pentru aceesi forma, presedintele va fi obligat sa promulge legea, daca aceasta nu este declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala.
Din momentul promulgarii, din punct de vedere procedural, Agentia de Integritate mai are o singura sansa de a primi prerogativele care i-au fost prevazute initial: Guvernul isi poate asuma raspunderea pentru o varianta modificata a legii de infiintare a institutiei.
Acest procedeu are loc in fata parlamentarilor, care, pentru a contracara masura Executivului, trebuie sa depuna, conform Constitutiei, o motiune de cenzura pe aceeasi tema, in termen de trei zile de la asumarea raspunderii.
Daca cel putin jumatate plus unu din numarul total al senatorilor si deputatilor va vota pentru adoptarea motiunii, guvernul este considerat demis, iar proiectul de lege este respins.
"Castrarea" proiectului
Initiativa legislativa venita dinspre Guvern a fost subiectul unor dezbateri prelungite in Comisia juridica a Camerei Deputatilor, finalul acestora lasang proiectul fara cea mai importanta dintre atributii: controlul averii demnitarilor.
Forma aprobata in cele din urma de plenul Camerei Deputatilor subordoneaza Agentia Parlamentului si ii lasa atributii care tin de verificarea modului in care au fost completate declaratiile de avere ale persoanelor publice.
Cele mai multe dintre amendamentele care "castreaza" Agentia au fost propuse de deputatii UDMR Marton Arpad si Mate Levente si sustinute de sase reprezentanti ai PSD: Elena Adomnicai, George Baesu, Razvan Bobeanu, Cristian Dumitrescu, Florin Iordache si Eugen Nicolicea.
Schimbarile de fond aduse initiativei au determinat-o pe Monica Macovei sa declare ca intentioneaza sa-si retraga proiectul in zilele dintre adoptarea de catre Camera Deputatilor si inregistrarea la Senat.
Ministrul Justitiei s-a razgandit insa, dupa ce, la votarea de la Camera, parlamentarii puterii au votat cot la cot cu cei ai opozitiei, dand girul modificarilor de continut.
"Am decis sa nu solicit retragerea pentru ca este momentul sa vedem care este adevarata vointa a partidelor din Parlament in lupta impotriva coruptiei, care a fost si promisiune electorala pentru
toate partidele. Modul in care va trece acest proiect prin Parlament, respectiv prin Senat, si forma finala in care va fi adoptat va arata, practic, daca intr-adevar exista vointa reala de lupta cu coruptia si este un test de responsabilitate pentru fiecare
parlamentar in parte si fiecare partid politic. Sunt convinsa ca oamenii vad si inteleg foarte bine, exact, ceea ce se intampla", si-a motivat Macovei decizia finala.
Principalele modificari aduse proiectului ANI in Camera Deputatilor
Parlamentul german a cerut deja activarea clauzei de salvgardare in justitie
Prima cerere legata de impunerea de restrictii atat pentru Romania, cat si pentru Bulgaria, a venit din partea Parlamentului german. Acesta a cerut, la sfarsitul lunii octombrie, activarea clauzei de slavgardare in domeniul justitiei si afacerilor interne, ca semnal fata de faptul ca nici una din cele doua tari nu a reusit sa indeplineasca 100% cerintele oficialilor europeni in acest domeniu.
Comisia Europeana a decis insa ca o asemenea masura ar inseamna o exagerare, avand in vedere progresele facute de ambele state in ultimul an.
Conform legislatiei UE si Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei, activarea clauzei de salvgardare in justitie poate fi ceruta in cazul in care se constata deficiente grave in acest domeniu. O astfel de masura permite suspendarea unilaterala a obligatiilor statelor membre in domeniul cooperarii judiciare cu tara in cauza, atat in domeniul civil, cat si penal.
Cu alte cuvinte, hotararile judecatoresti ale tarii pentru care s-a activat cauza de salvgardare nu sunt recunoscute in celelalte state membre ale Uniunii Europene.
O clauza de salvgardare a fost deja activata
Atat in cazul Romaniei, cat si al Buglariei, Comisia Europeana a decis activarea unei clauze de salvgardare privind piata interna, interzicand, pentru doi ani, exportul de carne de porc si produse din carne de porc si de lapte si produse lactate.
In cazul carnii, motivatia este existenta de focare de pesta porcina, in timp ce unitatile de procesare a laptelui, desi echipate conform standardelor UE, nu beneficiaza de materie prima de aceeasi calitate.
Pana la sfarsitul lui 2008, producatorii din aceste sectoare isi vor putea vinde produsele pe piata interna, dar nu vor avea dreptul sa exporte in statele membre UE. Etichetele acestor produse vor fi marcate corespunzator pentru a preveni intrarea lor pe piata comunitara.
0
0
