Meteorologii spun ca in luna iunie a fost doar avertismentul. Statia de la Giurgiu a ratat, pe 26 iunie anul acesta, cu doar o zecime, maxima detinuta inca din 1938 de Oravita: 42 grade Celsius, recordul temperaturii pentru luna iunie.
Numai ca statia de la Oravita nu era infiintata la acea vreme, iar acest record este posibil sa fie fals.
Urmeaza insa inca doua luni de foc, iar EVZ a luat pulsul comunitatilor care se mandresc cu actualele recorduri. La Ion Sion (Braila), pe locul statiei meteo care a inregistrat 44,5 grade Celsius e o ferma de vaci. La Strehaia (Mehedinti),
unde in septembrie 1946 termometrul arata 43,5 grade Celsius, caldura e azi o gluma agatata de jeepurile cu aer conditionat ale rromilor. La Giurgiu, recordurile sunt asteptate in liniste, dar cu incredere.
GIURGIU
Recordurile, asteptate in liniste
Luna trecuta a lipsit o zecime pana la recordul Romaniei in iulie. Statia meteo Giurgiu e asezata in marginea orasului, marginita de un camp care coboara in Dunare si de un pod pe care spanzura soseaua Sloboziei. In curte, un caine zace pe asfalt. In interiorul casei, nimeni.
Poarta-i incuiata intr-o zi care poate fi sansa statiei sa mai inscrie un record pe harta termica a tarii. „Stati, ca-l chem eu”, anunta un muncitor negru de soare, asudat si cu o sapca fixata-n crestet, strengareste.
Tehnicianul meteo Ionel Donici vine agale, isi trece-o mana prin par si-n umezeala de pe frunte, si ne invita inauntru, „unde nu-i asa de cald”.
Asteptati sa depasiti recordul?
- Daca e sa fie la mine pe tura, il transmit, daca pica la colegi, asta e. O sa-l transmita ei. Vara asta sigur trecem de 44 la cum arata acum. Lasati-mi un telefon, va sun eu.
ION SION (BRAILA)
„Se aprindea iarba din senin”
Arsita din ultimele saptamani, oricat de rea, inca nu se compara cu cea mai caniculara zi din istoria Romaniei. Acum 56 de ani, la Ion Sion, judetul Braila, s-au inregistrat 44,5 grade Celsius. La umbra.
Fenomenul a fost inregistrat de o statie meteo ratacita in camp, la Ion Sion, comuna Ramnicelu. Cand termometrul arata un „deprimant” 38 de grade C, aflam ca statia, care functiona in incinta IAS-ului Ramnicelu, a fost dezafectata de mult, incat cei mai multi sateni nici nu-si mai amintesc unde era amplasata.
Stiu cu totii insa ca, datorita acestui fenomen, comuna lor a fost trecuta in cartile de geografie. Dintre „supravietuitorii” acelei zile putini au amintiri bine conturate. Unii spun ca s-a intamplat in iunie, altii ca in iulie, iar cei mai multi au pastrat in memorie „o vara fierbinte”.
„Eu eram o copila, nu prea stiam ce e aia caldura mare. Stateam toata ziua cu gastile la apa, pe Buzau sau pe la Dunare, si ne scaldam.
A trecut vara aia asa cum trece la copii. Mi-a povestit mai apoi barbatu-meu, care era mai mare, cum a fost. O zi de foc, din aceea de se aprindea iarba din senin. Si ca toata vara aia fusese asa, aprindere mare... Domnu’ sa ne fereasca...
mai ales ca nici anul asta nu e mai bine. Mor, mama, pe caldurile astea”, se plange Saveta, sprijinind un visin.
Femeia isi mai aminteste de faptul ca, in ‘51, toate culturile s-au uscat si nu au avut nici ce strange pentru iarna apriga ce a urmat, ca sa hraneasca animalele.
Pe locul care a ramas in istoria termica a Romaniei se afla azi cea mai mare ferma de vaci din judet. Directorul fermei, Mircea Tomcescu, spune ca, desi nu este din Ramnicelu, simte „un fel de mandrie” atunci cand se gandeste ca polul caldurii istorice a tarii se afla sub unitatea pe care o conduce.
„Nu mai stie nimeni unde anume era statia, dar ne ajunge sa stim ca era pe aici pe undeva. Acum, aici mereu e cald, chiar si acum, iar din cauza caldurii comportamentul vacilor este un pic schimbat. Sunt irascibile, stresate, incercam sa nu le suparam”.
Un articol de Liliana Serban, Adrian Bidilici
