Adevarata miza a pariului cu agricultura: patrimoniul de zeci de milioane de dolari al taranilor cooperatisti
Tarani care se bat pe o cana cu apa, animale lesinate pe campuri parjolite de seceta, pluguri trase de boi care ara glodul uscat al unui pamant atat de ravnit in 1990 si blestemat azi. Asa arata agricultura unei tari care era candva supranumita ?Granarul Europei".
Graba cu care fostele CAP-uri au fost desfiintate a lasat in urma un adevarat dezastru, care acum isi arata ?roadele" in economia romaneasca.
Patrimoniul fostelor CAP-uri a fost evaluat in 1990 la suma de 341.248.468 de lei. Avand in vedere ca la vremea respectiva cursul dolarului era de 21,56 lei, inseamna ca putem vorbi despre o avere de 15.827.851 de dolari. Nu trebuie uitat insa ca taranii cooperatisti au construit din banii lor si 13 case de odihna si tratament, care astazi sunt in administrarea Ministerului Muncii.
In plus, inainte de 1990, ei aveau propriul fond de pensii, care a fost inghitit in timp de bugetul asigurarilor sociale. Este foarte greu de facut un bilant exact al bogatiei pe care taranii romani o aveau la momentul 1989, dar se poate afirma cu sigutanta ca, daca valorile ar fi fost bine gestionate, alta era soarta agriculturii.
De la inceputuri
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, tara noastra a intrat intr-o perioada de colectivizare puternica. Sunt cunoscute deja povestile in care detinatorii de terenuri au fost obligati sa accepte intrarea ?in colectiva". Poate parea paradoxal, dar mult hulitele Cooperative Agricole de Productie nu sunt o inventie comunista.
La inceputul anilor "30, in judetul Arges, s-au infiintat primele ?asociatii agricole". La baza acestei decizii statea vechiul proverb ?unde-s multi, puterea creste". Spre deosebire de generatia noastra (care a ras tot), comunistii au preluat conceptul si l-au ?imbunatatit".
Dupa aproape 20 de ani de colectivizare, la 9 martie 1966, a luat fiinta Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie (UNCAP).
Sub umbrela acestei organizatii regasim 41 de uniuni judetene si peste 4.600 de CAP-uri. Ca suprafata agricola, este vorba de peste 7,6 milioane de hectare de teren arabil. Din aceasta structura faceau parte in jur de 3,5 milioane de membri.
De asemenea, in 31 de judete s-au format si au functionat 61 de Asociatii Economice Intercooperatiste, care aveau profil industrial. Astfel de unitati activau in constructii montaj si prelucrari mecanice, prelucrarea furajelor combinate sau a fainurilor, dar si in constructii sau pescuit.
In plus, s-au legat relatii de asociere a CAP-urilor cu unitati de stat ori cooperative de productie, achizitii si desfacere a marfurilor (astazi, acest din urma concept se numeste ?piata de gros" si este intens utilizat in Uniunea Europeana).
Patrimoniul UNCAP
Una peste alta, cei 3,5 milioane de tarani inregimentati in ?colectiva" au contribuit, de voie, de nevoie, la constructia unei averi uriase. Pentru a face dovada celor spuse, vom lua pe rand toate instrumentele angrenate in acest mecanism si vom da in detaliu inventarul bunurilor mobile si imobile care au fost atat in posesia UNCAP, cat si a reprezentantelor judetene.
Varful acestei structuri era Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie, organizatie cu sediul la Bucuresti.
Potrivit unei note incheiate la 30 aprilie 1992 intre reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor, Bancii Agricole si Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, patrimoniul UNCAP era format din: 2.118.000 lei - mijloace fixe, 155.000 lei - obiecte de inventar si 11.269.000 lei - alte active.
Astfel, la o banala adunare realizam ca este vorba despre 13.542.000 de lei, bani pe care organizatia respectiva ii avea la acea vreme fie in forma lichida, fie investiti in diferite bunuri. Nota amintita mai sus lamureste si despre ce mijloace fixe este vorba. ?In legatura cu structura mijloacelor fixe, aratam ca acestea sunt formate, in principal, din noua autoturisme.
(?) Celelalte mijloace fixe si obiecte de inventar cuprind diverse corpuri de mobilier, masini de scris, xerox, covoare, dulapuri metalice."
Tot in custodia UNCAP s-a aflat, in urma unei donatii, si un imobil situat in Bucuresti, str. Venerei nr. 6, sector 2, care avea o valoare de inventar de 239.000 lei. In prima faza, cladirea a fost data spre inchiriere catre AGROCOOP, apoi s-a pierdut in valmaseala specifica vremurilor.
Casele de odihna si tratament
Pe langa toate aceste bunuri, UNCAP mai administra si 13 case de odihna si tratament care au fost construite de la zero, prin contributia directa a fostelor CAP-uri.
Iata lista acestor centre care au avut ca beneficiari initiali taranii si care acum au ajuns in administrarea Ministerului Muncii: Amara (judetul Ialomita); Bala (judetul Mehedinti); Bizusa (judetul Salaj); Buzias (judetul Timis); Covasna (judetul Covasna); Geoagiu (judetul Hunedoara); Lacul Sarat (judetul Braila); Nicolina (judetul Iasi); Olanesti (judetul Valcea); Sarata Monteoru (judetul
Buzau); Moneasa (judetul Arad);1 Mai (judetul Bihor); Pucioasa (judetul Dambovita).
