Mitropolitul Moldovei, Daniel, i-a invitat ieri la manastirea Secu pe liderii puterii ecleziastice pentru a tine impreuna slujba canonizarii lui Vaarlam (inaintasul sau din secolul al XVII-lea).
Daniel a vrut sa transmita in acest fel un semnal de unitate in fata contestarilor serioase care vin dinspre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) si care sunt comentate fara perdea in fata enoriasilor. In acelasi timp Mitropolitul Moldovei s-a folosit de pretextul sarbatorii de la Secu pentru a-i aduce acolo si pe liderii puterii politice.
Intalnirea nevinovata dintre fruntasii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) si cei ai statului sugereaza, dincolo de traditionalul mix autohton al politicii cu biserica, si posibilitatea unei negocieri imediate. Mitropolitul Daniel isi demonstreaza astfel abilitatea de a juca pe doua planuri deodata, lucrand in paralel pentru aplanarea conflictelor interne si pentru oprirea agresiunilor externe.
Misiunea sa este aproape imposibila acum, dupa ce caruselul dosarelor de securitate a fost pornit, dar miza merita tot efortul. Exista indicii ca serviciile secrete tin inca ascunse documente compromitatoare despre cei mai importanti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, iar aceste date trebuie sa ramana ferecate in seifuri.
Liste pe care apar nume sonore ale BOR, inclusiv, se pare, cel al Mitropolitului Daniel, arata ca dosarele de securitate ale acestora ar fi fost arse in decembrie 1989, iar CNSAS trebuie sa spuna public ca o simpla lista nu demonstreaza nemijlocit colaborationismul clericilor.
Inflatia informationala din ultimele zile scoate la iveala ca cei mai cunoscuti si influenti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane sunt suspectati de complicitati cu Securitatea, inclusiv principalii candidati pentru scaunul patriarhal.
Decanul de varsta al BOR, Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, care a primit verdict de politie politica, pune un diagnostic definitiv prelatilor formati inainte de 1989: "Nu stiu daca cineva din oamenii Bisericii ar putea spune ca n-are un dosar. Poate cei mai tineri, dar toti cei care am trecut printr-o anumita perioada de timp avem dosarul nostru."
Prin declaratia sa, mitropolitul Corneanu, primul dintre inaltii clerici ai BOR care si-au marturisit colaborationismul imediat dupa caderea regimului comunist, lasa sa se inteleaga ca si asupra viitorului patriarh ar putea plana semne de intrebare, fiindca majoritatea candidatilor eligibili fie au facut in perioada ceausista studii in strainatate, fie au fost detasati pe langa misiunile BOR in
state occidentale. Cu alte cuvinte, erau foarte rare cazurile in care teologii sau monahii erau lasati sa lucreze sau sa studieze in afara fara ca Securitatea sa nu traga nici un folos din aceste deplasari.
Aparitia listelor cu inalti ierarhi colaborationisti ar putea deschide si calea pentru curatirea Sfantului Sinod si chiar pentru alegerea unui patriarh fara probleme de dosar.
Potrivit Raportului Comisiei Tismaneanu ultimii doi patriarhi, Iustin Moisescu si Teoctist Arapasu, "desi faceau parte din tabere ecleziaste rivale, au ajuns in fruntea BOR datorita loialitatii dovedite fata de Partidul Comunist, primul avand si o proasta reputatie de politruc".
Biserica Ortodoxa Romana are ocazia acum sa rupa acest sir funest, daca nu incearca din nou sa-si ascunda pacatele sub sutane prin negocieri si aranjamente precum cele de la Secu.
