Cu doua saptamani inainte de primul tur al alegerilor, din 22 aprilie, pe ultima suta de metri a campaniei electorale (regulile se schimba incepand de luni) apare marea temere in taberele celor doi candidati creditati cu sanse pentru turul doi - Nicolas Sarkozy (centru-dreapta) si Francois Hollande (socialist), privind absenteismul de la urne. N-ar fi de mirare, dupa o campanie plina de populisme, fie ca este vorba despre abatoarele halal care au devenit un subiect intens discutat, fie despre impozitarea celor foarte bogati.
In cursa prezidentiala sunt 10 candidati, insa creditati cu sanse de a trece in turul doi sunt, fara mari surprize, actualul presedinte Nicolas Sarkozy si oponentul sau socialist Francois Hollande.
Principala problema aparuta pentru taberele celor doi este absenteismul care se anunta foarte ridicat pentru data de 22 aprilie, relateaza Liberation. Ambele ar avea de pierdut in cazul in care francezii nu se vor prezenta la urne. Iar o cauza a acestui absenteism poate fi, potrivit publicatiei franceze, si faptul ca primul tur al alegerilor s-ar afla in plina perioada sau pe sfarsit de vacanta scolara.
Si nici n-ar fi putut fi organizate altfel, pentru ca alegerea presedintelui trebuie sa aiba loc, potrivit constitutiei franceze, "cu cel putin 20 de zile si cel mult 35 de zile" inainte de expirarea mandatului presedintelui in functie, ceea ce, in cazul lui Nicolas Sarkozy este data de 15 mai.
Abatoarele halal, tema de campanie, fara interes pentru publicul larg
In plina criza economica, agenda electorala franceza a fost, pentru o vreme, monopolizata de tema abatoarelor halal. O tema de mic interes pentru francezi - pe care ii intereseaza mai degraba pretul carnii, nu daca ea este halal sau nu, dar care s-ar putea sa-l coste pe Sarkozy o parte din voturile comunitatii evreiesti - apreciaza analistii.
N. Sarkozy a preluat
tema abatoarelor halal
Foto: AGERPRES
Discutia a pornit de la un comentariu al candidatei de extrema dreapta Martine Le Pen care, in urma unui reportaj care arata ca abatoarele franceze nu aplica reguli sanitare de igiena prea stricte si ca animalele nu sunt ucise potrivit normelor europene (asomate - adica nu aunt ucise in stare de constienta), ci se aplica uciderea ritualica - adica li se taie gatul cat sunt inca vii, pentru a nu pierde piata consumatorilor musulmani, pentru care carnea trebuie sa fie halal. Costurile impiedica abatoarele sa foloseasca ambele metode, asa ca o aleg pe cea de-a doua.
Marine Le Pen s-a aratat revoltata ca, pentru a raspunde rigorilor religioase ale musulmanilor, ceilalti consumatori sunt mintiti ca animalele au fost ucise "in mod civilizat".
Intr-o incercare disperata de a castiga voturi, mai ales pe cele ale extremei drepte, Nicolas Sarkozy a preluat tema si a cerut standarde mai stricte in etichetarea carnii. In plus, a spus ca a servi carne halal in cantinele scelare este in contradictie cu valorile seculare franceze.
Ca si cand n-ar fi fost suficient, premierul Francois Fillon a continuat discutia si a spus ca ritualurile de sacrificare musulmane si evreiesti ancestrale sunt depasite. Comentariul sau a dus la o pozitie comuna, neobisnuita, a comunitatilor evreiesti si musulmane, iar aceasta gafa e considerata a fi indepartat o parte dintre votantii evrei, care traditional il sprijineau pe Sarkozy.
La vanatoare de bogatasi
Una dintre temele care au polarizat dezbaterile din campanie a fost taxarea celor bogati si modul in care pot fi acestia determinati sa achite taxele in Franta. Este cunoscut faptul ca expat-ii francezi nu platesc taxe in tara de origine, in timp ce multi dintre bogatasii Frantei apeleaza la tot felul de artificii pentru a-si usura povara fiscala.
F. Hollande i-a cucerit pe alegatori cu ideea supraimpozitarii bogatilor
Foto: AGERPRES
Totul a pornit de la declaratia socialistului Francois Hollande privind planurile sale de a-i impozita pe cei care castiga peste un milion de euro pe an cu 75%, in timp ce impozitul pe venit sub acest plafon sa se mentina la 43%. Sondajele au aratat ca 7 din 10 francezi sustin propunerea lui Hollande.
Anumite categorii sociale insa au devenit nelinistite, iar asta l-a facut pe candidatul socialist sa isi nuanteze putin pozitia:
- taxa s-ar aplica celor cu un venit constant anual peste un milion de euro, precum marii lideri de corporatii, CEOs, si ar fi mai flexibila pentru, de exemplu, un actor sau cantaret care a muncit ani de zile si, dintr-o data, apare succesul fulminant care ii aduce mari sume de bani;
- cum marii sefi de corporatii si fotbalistii au inceput sa se panicheze, Hollande a simtit nevoia sa spuna ca masura nu este menita sa umple golurile bugetare, intrucat companiile nu-si vor mai plati angajatii cu un milion de euro anual daca trei sferturi din bani ar ajunge la stat: "Asa mi-as indeplini scopul", a spus candidatul socialist.
- El mai sustine ca, odata trecuta criza economica, aceasta suprataxare ar fi anulata.
Nicolas Sarkozy nu putea sa se tina departe de acest subiect si, dupa ce l-a criticat pe Hollande pentru aceasta idee, a venit cu propria sa versiune de a-i face pe cei bogati sa plateasca. Si anume sa ii urmareasca pe cei aflati peste hotare, care au resedinta in alte state doar pentru a evita sistemul fiscal francez prea impovarator.
Asa ca propunerea lui ar presupune ca expat-ii francezi sa isi deduca taxele platite in tara de resedinta din valoarea pe care ar plati-o potrivit legii franceze fiscale, iar diferenta sa o trimita statului francez, indiferent unde ar trai. Ar putea insa scapa de aceasta taxa daca ar renunta la cetatenia franceza, a dat de inteles Sarkozy.
Cercetand putin promisiunile electorale franceze, aceasta idee a lui Sarkozy nu e originala, ci pare preluata intr-o forma mai soft din propunerea candidatului de extrema stanga Jean-Luc Mélenchon - pe care sondajele il situeaza pe un loc trei in preferintele electoratului. Acesta a propus impozitarea cu 100% a expat-ilor cu un venit mai mare de 200.000 de euro, iar pe acestia ii numeste "tradatori fiscali", nu "exilati fiscali".
Revenind la batalia celor doi - Sarkozy si Hollande - dupa propunerea actualului presedinte, candidatul socialist a plusat si a promis ca francezii bogati cu resedinte in strainatate vor fi obligati sa plateasca o taxa pe bogatie, precum si taxa pe venit indiferent de granite.
Cum s-ar putea realiza asta, in conditiile in care 2 milioane de francezi se afla in aceasta situatie si e greu de stiut cine traieste peste granite pentru a se feri de impozitarea franceza sau chiar are motive intemeiate? Mai mult, stratul francez are mai mult de 100 de acorduri bilaterale privind taxarea. Numai ca pe acestea, cel putin pe cele cu Elvetia, Luxemburg sau Belgia, Hollande a promis ca le renegociaza.
Populismul e in floare
O propunere precum impozitarea cu 75% a veniturilor celor bogati este evident una populista. Insa in batalia electorala dintre principalii candidati, populismul e in floare. In acest sens Sarkozy a lansat ideea Buy European Act si aceea a retragerii Frantei din acordurile Schengen. Analistii au mari dubii in privinta realizarii lor si prefera sa le catalogheze mai degraba ca pe niste promisiuni electorale dificil de implementat si sa le priveasca indulgent, inscriindu-le in retorica electorala.
Campania, pe ultima suta de metri
Luni, 9 aprilie, campania electorala a avut debutul oficial. Incepand cu aceasta zi, se aplica reguli foarte stricte menite a asigura tratamentul egal al tuturor candidatilor.
Pe panourile de afisaj din preajma sectiilor de vot fiecare candidat are dreptul la doua afise, unul in care sa-si expuna programul, celalalt in care sa prezinte programul complet al intalnirilor electorale.
In mass media, fiecare are dreptul la expunere egala, atat in dezbateri, cat si in privinta spoturilor publicitare electorale. Totul este prevazut in detaliu, de la marimea afiselor la durata spoturilor. Mai mult, fiecare candidat poate trimite electorilor fluturasi cu programele lor, dar si aici pana si gramajul hartiei este clar stabilit, intre 60 si 80 de grame pe metru patrat.
- Campaniei electorale franceze ii sunt dedicate, pe site-urile publicatiilor franceze, sectiuni speciale in care se gasesc atat prezentari ale candidatilor, cat si ale programelor lor electorale si ultimele rezultate in sondaje: Le Monde, Le Figaro, Liberation, RFI.
0
1
