Primăria Capitalei a dat aviz de defrișare în ultimii 4 ani pentru aproape 30.000 de arbori și permisiunea de toaletare pentru încă aproape 100.000 de arbori, potrivit datelor furnizate de instituție la solicitarea HotNews.ro. Din experiența ultimilor 10 ani, o bună parte din arborii toaletați au sfârșit prin a se usca și a fi tăiați. Datele reflectă doar situația din acte, cuprinzând doar arborii care s-au tăiat/toaletat legal. Dan Trifu, vicepreședintele Ecocivica, spune însă că fără aviz de defrișare se mai taie circa 10.000 de arbori pe an, doar pe de domeniul public, deci 40.000 în ultimii 4 ani. În ceea ce privește toaletările, din datele Ecocivica, s-ar usca circa 30% dintre arborii toaletați.

Copaci uscati Kiseleff 1 (1)Foto: Hotnews

Dintre copacii defrișați cu aviz, Primăria Capitalei nu a putut spune câți sunt pe domeniul public și câți sunt pe domeniul privat. Instituția spune însă că s-au plantat în compensare circa 80.000 de copaci, însă nu este clar dacă tot în București sau în altă parte și ce s-a întâmplat cu arborii, pentru că una este să plantezi și alta este ca arborii să și supraviețuiască.

O altă problemă este că arborii uscați din cauza toaletărilor sau din alte cauze sunt lăsați cu anii pe domeniul public, în parcuri sau pe aliniamentele stradale, în loc să fie înlocuiți rapid. La fel, în București sunt mii de alveole unde arborii lipsesc de ani de zile și nu i-a înlocuit nimeni. Practic orașul pierde pe două fronturi.

Cadastrul verde, o bază de date cu toți copacii din București care ar putea să ne ofere informații la zi despre situația arborilor din București nu a mai fost actualizat de peste 10 ani, așa că informația lipsește. Mai mult, acesta a fost creat cu scopul de a proteja spațiile verzi de rechinii imobiliari, însă reprezentanții Primăriei Capitalei spun că nu are valoare juridică.

Datele oficiale

În perioada 2016-iulie 2020, Primăria Capitalei a emis circa 100.000 de avize de toaletare pentru:

- în anul 2016 - 32.013 arbori

- în anul 2017 - 21.259 arbori

- în anul 2018 - 24.500 arbori

- în anul 2019 - 20.172 arbori

- în primele șase luni ale anului 2020 - 1.956 arbori

În aceeași perioadă au fost emise circa 30.000 de avize de defrișare pentru:

- în anul 2016 - 6.505 arbori

- în anul 2017 - 5.720 arbori pentru defrișare

- în anul 2018 - 7.012 arbori

- în anul 2019 - 7.458 arbori

- în primele șase luni ale anului 2020 - 1.992 arbori

Pentru arborii defrișați cu aviz, Municipalitatea a cerut plantări în compensare astfel:

- în anul 2016 - 13.886 arbori

- în anul 2017 - 14.555 arbori

- în anul 2018 - 20.681 arbori

- în anul 2019 - 23.577 arbori

- în primele șase luni ale anului 2020 - 6.633 arbori

Datele neoficiale

Dan Trifu, vicepreședintele fundației Ecocivica, una dintre cele mai active pe protecția mediului, spune că datele oficiale nu reflectă realitatea, în București fiind tăiați anual circa 10.000 de arbori, doar de pe domeniul public, fără aviz, deci ilegal.

”Absolut toate lucrările Primăriei Sectorului 4 nu au avut aviz de defrișare, acea betonare a spațiilor verzi, lărgirea bulevardelor. Avem ca exemplu bd. Luică- Turnu Măgurele, pentru care s-a cerut aviz de defrișare pentru 700 de arbori maturi, Direcția de Mediu din Primăria Capitalei a refuzat avizarea, dar arborii au dispărut de pe amplasament. Avem și imagini cu tăierile, cioatele și tot dezastrul. Noi estimăm că numai în acest an, în Sectorul 4, au fost tăiați fără drept minim 3.000 de arbori, pentru că 1000 și ceva de arbori au fost afectați numai în perimetrul Iriceanu - Apărătorii Patriei- Berceni - Turnu Măgurele - Luică. Raportând la tot ce s-a întâmplat în Sector și tot ce înseamnă aliniamentul central de pe bd. Brâncoveanu, numai în acel perimetru, avem peste 2000 de arbori. Numai în parcarea construită ilegal în parcul Tineretului au dispărut 250 de arbori fără aviz. Mai avem tot ce înseamnă lucrările de distrugere a părculețelor dintre blocuri, cum este cel din spatele Pieței Berceni, cum avem perimetrul de la intersecția Șos Berceni cu Oltenița, unde s-a construit parcarea. Sectorul 3 se încadrează în același scenariu. După aceea avem Sectorul 2, unde estimăm câteva mii de arbori distruși pentru construirea de parcări, Sectorul 6 - numai lucrările de pe Iuliu Maniu au dus la dispariția a sute de arbori, plus lucrările dintre blocuri. Noi estimăm că anul acesta în București, numai din reclamațiile ajunse la noi, au fost tăiați fără drept undeva la 10.000 de arbori. Aceasta este în general media de arbori tăiați ilegal numai pe domeniul public”, a declarat Dan Trifu.

Copaci betonați în Sectorul 4 pentru amenajarea unei parcări vizavi de Orășelul Copiilor

De pe domeniul privat, Dan Trifu spune că au dispărut peste 600 de hectare de spațiu verde, făcând corelația între PUG-ul din 2000 și noile PUZ-uri de Sector, plus circa 100 de hectare de spații verzi dintre blocuri, cifra adunată din procesele în care Ecocivica este parte pentru salvarea spațiilor verzi.

Măcelărirea arborilor prin toaletare

HotNews.ro a scris despre sute de arbori toaletați excesiv care s-au uscat în scurt timp. Dan Trifu, vicepreședintele Ecocivica, spune că din datele colectate de asociația sa, circa 30% dintre arborii toaletați excesiv se usucă.

”Mai multe toaletări au dus la uscarea unui număr mare de arbori. De exemplu, bulevardul Tineretului din București unde mai mult de jumătate din arbori sunt uscați deja. Anul acesta cred că undeva la 30% din arborii toaletați excesiv nu au rezistat și s-au uscat, având în vedere și seceta, schimbările climatice. Cifra a rezultat din verificarea făcută de noi pe principalele bulevarde ale orașului: Elisabeta, Bălcescu, Tineretului, Kiseleff, Aviatorilor, Ștefan cel Mare. Aproape că nici nu mai avem aliniamente pe Ștefan cel Mare și Mihai Bravu. Pe Mihai Bravu Primăria a betonat toate alveolele pentru a face parcări pentru blocurile nou construite care nu au părcări”, a explicat Dan Trifu.

Copaci care au murit după toaletare - bd. Regina Elisabeta

Robert Negoiță spune că în oraș arborii trebuie toaletați, ca să nu omoare oamenii, și că peste tot se face așa.

”Este absolut necesar, nu există nicăieri în lume să nu toaletăm copacii. Pentru că ei se extind foarte mult, iar riscul de a se prăbuși și a omorî oameni este foarte mare. Noi trebuie să ținem coroana adunată ca să limităm acest risc. Nu îi lăsăm ca în pădure, că noi nu suntem în pădure. Dacă lăsăm 3 crengi, specialiștii ne învață să facem așa”, a declarat Robert Negoiță pentru HotNews.ro.

HotNews.ro a întrebat la Primăria Capitalei cine face lucrările de toaletare și cine le avizează. Pe scurt, administratorii spațiilor verzi, Primăria Capitalei și Primăriile de Sector trebuie să facă lucrarea, iar Direcția de Mediu din Primăria Capitalei avizează fiecare lucrare de toaletare.

”În conformitate cu prevederile legale, administratorii spațiilor verzi publice au obligația să le întrețină, protejeze și conserve, inclusiv să întrețină arborii și arbuștii, să aplice măsuri pentru siguranța persoanelor ce pot fi afectate de ruperile și desprinderile arborilor, că urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare. Una dintre aceste categorii de măsuri o reprezintă lucrările de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranța traficului pietonal și rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum și a celor de pe traseul rețelelor aeriene, etc. În acest context, PMB are calitatea de avizator pentru toate lucrările de întreținere, formare, regenerare și defrișare a materialului dendrologic (arbori/arbuști) plantat pe domeniul public şi privat al Municipiului București, precum și pe domeniul privat al persoanelor fizice și juridice. Solicitările se depun de către administratorul terenului, care identifica necesitatea de a interveni. În vederea toaletarii, pentru fiecare arbore pentru care PMB emite aviz”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

Mai mult, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că merg și verifică în teren, la fiecare cerere, dacă arborele trebuie toaletat sau nu, cum trebuie toaletat, ceea ce adâncește și mai mult misterul, de ce ajung atâția arbori să fie mutilați și să se usuce.

”Specialiștii instituției verifică în teren necesitatea executării lucrărilor de intervenție (în afară avizelor generale aferente administratorilor S1-S6). Menționăm faptul că pentru orice arbore sesizat că aflat în declin biologic avansat, personalul de specialitate al PMB se deplasează la față locului în vederea constatării stării de viabilitate a acestuia. Modalitatea de realizare efectivă a intervențiilor pentru toaletările solicitate este menționată în fiecare aviz emis și se face diferențiat în funcție de specie, vârstă, modalitatea de dispunere în teren a arborilor și tipul de tăiere (de ex: de formare - pentru exemplarele tinere, de întreținere, de regenerare – pentru cei aflați în declin fiziologic etc)”, a mai răspuns Primăria Capitalei.

Una dintre posibilități este ca administratorii spațiilor verzi să nu respecte avizele de toaletare date de Primăria Capitalei, iar aici ar trebui să intervină sancțiunile, însă ele sunt aproape inexistente. Mai mult, în mod absurd, Primăriile de Sector și Primăria Capitalei trebuie să se sancționeze singure dacă nu au toaletat corect și legal arborii, aici fiind cheia de ce sistemul nu funcționează.

”Responsabilitatea corectitudinii executării lucrărilor de intervenții revine beneficiarilor lucrărilor. Precizăm că intervențiile asupra arborilor trebuie executate cu respectarea specificațiilor din avizele de specialitate/avizele generale emise PMB; cu personal specializat: inginer horticultor/inginer silvic/peisagist, muncitori calificați, personal instruit periodic și verificat permanent; cu ajutorul echipamentelor specializate și adecvate menținerii integrității elementelor vegetale. În legătură cu situația arborilor după toaletare, vă informăm că evidența o ține administratorul domeniului public respectiv. Referitor la verificări, amintim că anual, prin Poliția Locală a Municipiului București, desfășurăm ample campanii de verificare a modului de întreținere a spațiilor verzi din Capitală de către administratorii acestora, în urma cărora se transmit adrese de înștiințare către instituțiile în cauză pentru a lua măsuri în consecință și se aplică sancțiuni contravenționale atunci când situația se impune. În ultimul an, Poliția Locală a aplicat 24 de sancțiuni contravenționale, dintre care 9 au fost aplicate strict pentru toaletări neconforme, administrațiilor domeniului public ale sectoarelor 1-6 - pentru nerespectarea prevederilor HCGMB 304/2009 privind aprobarea Normelor de protecție a spațiilor verzi pe teritoriul Municipiului București. Facem, totodată, precizarea că, așa cum prevede HCGMB 304/2009, constatarea și sancționarea contravențiilor se poate face și la nivelul sectoarelor (“primarii sectoarelor 1-6 și împuterniciții acestora”)”, se arată în răspunsul Primăriei Capitalei.

De ce stau copacii uscați pe stradă și câțiva ani și alveolele goale

Dacă te plimbi pe bd. Magheru, pe bd. Elisabeta, Colentina etc, zeci de alveole unde au fost copaci stau goale de ani de zile sau este plin de arbori uscați, uitați acolo. Obligația de a planta este a administratorului bulevardului, Primăria Capitalei sau Primăriile de Sector, dar acestea fie nu văd, fie nu doresc să vadă spațiile goale.

”Avem cam 1,2 milioane de alveole lipsă, fără arbori pe aliniamentele stradale. Este o problemă majoră, chiar ieri am inspectat anumite zone și nu mi-a venit să cred că zone întinse din București, chiar pe bulevardele centrale, nu mai au arbori. Nici măcar jardinierele nu mai au arbuști. Statistica este făcută de noi”, spune Dan Trifu, vicepreședintele Ecocivica.

Acesta spune că primăriile doresc să scape de aliniamentele stradale și de asta ar lăsa alveolele goale, ca să poată face parcări.

”Din discuțiile purtate, cu persoane de conducere din Primăria Generală și Primăriile de Sector, mi s-a spus că nu îi mai interesează plantațiile de aliniment care însoțesc bulevardele și străzile, nu vor să mai arunce banii pe așa ceva. Acesta este motivul pentru care nu mai plantează, iar când au ocazia betonează alveolele și ajungem în această situație disperată. Ei spun că îi costă bani și îi deranjează în amenajarea locurilor de parcare și a bulevardelor. Spun că fac locuri de parcare fiindcă de asta are nevoie populația. Așa mi s-a spus”, este de părere Dan Trifu.

Copaci prinși între dale - lucrare a Primăriei Sector 3

Copac cu rădăcinile tăiate - lucrare a Primăriei Sector 3

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, a explicat și de ce se usucă copacii de pe domeniul public. Reamintim că Negoiță a fost acuzat de cetățeni că sute de copaci din Sectorul 3 s-au uscat după lucrările de sistematizare a străzilor și bulevardelor făcute de Primărie.

”Copacii, înainte să moară își arată suferința de cele mai multe ori. Cauzele sunt multiple. De foarte multe ori noi punem copaci, dăm o gaură de aproximativ 1 metru, pentru că fiind plin de utilități, cu cât săpăm mai adânc riscăm să spargem o țeavă, să rupem un cablu, și atunci dăm această gaură de circa 1 m, suficient ca să plantăm un copac. Ce se întâmplă sub groapă, noi nu controlăm, iar acolo poate fi o placă de beton rămasă, iar copacul când dă cu rădăcina de ea, se usucă. În cazul ăsta se usucă după 4-5 ani. În maxim 2 ani se usucă din cauza stresului, că a fost mutat, combinat cu lipsa apei. După care mai sunt rău-voitori care sunt deranjați de copaci, unii că a crescut și acoperă panoul publicitar, reclama de la butic, că i-a lăsat copacul ceva pe mașină și atunci ticăloșii îi pun ceva la rădăcină sau dau cu toporul în ei. Apoi, în funcție de tipul de copac, au tot felul de boli și dăunători. Noi avem angajați horticultori și colaborăm bine cu Universitatea de Agronomie, Facultatea de Horticultură, ne-au ajutat să găsim soluții, le-am dat tratament, vitamine, dar chiar și așa o parte se usucă. Mor și în pădure unde au condiții mult mai bune, dar în oraș sunt supuși unui stres suplimentar. S-au mai întâmplat să moară și din cauza lucrărilor noastre, am luat măsurile care se impun. Nu doar când facem noi reorganizare mor, ci și când refaci rețeaua de utilități tai rădăcinile. Pe lângă copaci trec tot felul de utilități. Dacă tăiem două-trei rădăcini, venim în compensare și-l toaletăm, așa ne-au învățat specialiștii. Dar am plantat zeci de mii de copaci în Sectorul 3, pe bd. 1 Decembrie nu erau copaci pe mijloc, noi i-am pus, pe Pallady erau din loc în loc, noi i-am pus, pe Grigorescu, pe Camil Ressu”, a explicat Negoiță.

Primarul mai spune că a tăiat anumite specii de arbori și le-a tăiat pentru că nu aveau ce căuta în oraș.

” În funcție de tipul de copac, salcie, plop, corcoduș, dud, sunt tipuri de copac care nu au ce căuta în oraș, pe aceștia îi scoatem și îi înlocuim. Teiul este un copac frumos, ni-l dorim, este sensibil la poluare, pe bd. Unirii am încercat să punem tei, dar s-au uscat de la poluare, i-am înlocuit cu platani, sunt foarte rezistenți la poluare și stres. Dacă mergem pe La Rambla, pe Champs-Élysées o să găsim platani”, a mai spus Negoiță.

Ce super putere are Cadastrul verde

Primăria Municipiului București a finalizat in anul 2011 inventarierea spațiilor verzi de pe domeniul public - Cadastrul Verde al Municipiului București – Registrul spațiilor verzi. Pe harta de pe site-ul Primăriei apărea fiecare copac din București, diametrul, specia, inclusiv cei de pe domeniul privat, din curtea oamenilor. Scopul său era să știm ce spații verzi avem în București dar și să salveze spațiile verzi retrocedate, în special grădinile blocurilor, care nu figurau ca spații verzi în documentațiile de urbanism și erau amenințate de proiecte imobiliare.

Numai că, încă din vremea primarului Sorin Oprescu s-a avansat ideea că documentul nu are valoare juridică. Această idee fost menținută până în prezent.

”Registrul a fost realizat ca un sistem informatic de înregistrare și evidență a spațiilor verzi aflate în intravilanul Municipiului București, inventariate în perioada 2010-2011 și reprezentate pe planuri topografice ce poate fi accesat pe site-ul Primăriei Municipiului București. Varianta disponibilă la această dată are doar rol informativ, tehnic, fără însă a produce efecte administrative și juridice: registrul nu dă naștere, nu modifică sau stinge raporturi juridice”, a transmis Primăria Capitalei într-un răspuns făcut la solicitarea HotNews.ro.

În ceea ce privește actualizarea registrului, de cel puțin un an reprezentanții municipalității spun că îl vor actualiza, lucru care nu s-a întâmplat. Spun că așteaptă elaborarea Planului Urbanistic General, care trebuia să fie gata încă de acum 4 ani.

„Facem precizarea că Primăria Capitalei are în lista de priorități evaluarea și actualizarea Registrului Spațiilor Verzi al Municipiului București. Legislația prevede că Registrul „trebuie corelat cu prevederile planurilor urbanistice generale şi ale regulamentelor de urbanism” (art.8 din OMDLPL nr. 1466/2010 – prin care se aprobă Normele tehnice de elaborare a registrelor de acest tip). Astfel, actualizarea Registrului este dependentă de finalizarea PUG la nivelul Capitalei. Totodată, reamintim faptul că finalizarea PUG este corelată cu finalizarea și aprobarea tuturor Planurilor urbanistice zonale ale sectoarelor Capitalei – proces aflat în derulare”, a mai răspuns Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Lipsa acestei informații de bază convine de minune celor care taie ilegal arbori sau toaletează ilegal, fiindcă dacă nu știi ce a fost, nu poți afla ce s-a tăiat și nici sancționa.