Orașul este parte a vieții noastre. Ne naștem în orașe și ne scriem poveștile în aceste ecosisteme pe care mai târziu le vom numi “acasă”. Dar ce se întâmplă atunci când administrația da greș, când nu există colaborare și oamenii devin nemulțumiți de locul în care trăiesc? Ce se poate face atunci când vedem doar problemele și așteptăm să ne spună altcineva soluțiile? În România există și povești de succes, planuri reușite și proiecte de dezvoltare pe termen lung, dincolo de probleme, nemulțumiri sau administrații ineficiente, după cum a descoperit în teren o echipă de voluntari ce lucrează la un documentar despre istoria dezvoltării urbane din România - „Orașul pentru oameni”.

Schimbarea la fata a oraselor din RomaniaFoto: Urbanize hub

Totul a început în 2016 când un grup de experți din mai multe domenii s-au reunit într-un proiect numit UrbanizeHub. Comunitatea a apărut ca o nevoie a României de a-și aminti cât de importante sunt orașele pentru a clădi un viitor pentru și despre oameni. Ei promovează idei, proiecte și soluții smart și sustenabile pentru a face orașele cât mai atrăgătoare și inteligente.

Grațian Mihăilescu este liderul acestui start-up global. E un visător îndrăgostit de propria muncă și de conceptul pe care îl promovează. Își imaginează o Românie cu orașe inteligente care cultivă timpul oamenilor, care este preocupată de confortul lor, reduce traficul și problemele aferente lui și nu le oferă doar speranțe deșarte, ci soluții. Acesta este motivul pentru care mereu a fost numit un „visător pragmatic”, prea entuziast și chiar nebun după ce îl pasiona.

Foto: Grațian Mihăilescu

A plecat dezamăgit acum mult timp din România cu burse prin străinătate și a avut destule oportunități să rămână acolo.

„Tot timpul simțeam că dacă vreau să fac ceva nu sunt ajutat sau înțeles. Simțeam că nu mă încurajează nimeni. Lumea în România consideră că dacă ei nu te înțeleg, tu nu ai dreptate”, mi-a mărturisit Grațian Mihăilescu.

Totuși sufletul l-a adus mereu acasă. Parcă a simțit că locul lui este de fapt în țara în care odată nimeni nu a avut nevoie de el. Grațian s-a întors în România în 2009 și a luat-o de la zero. Realitatea și fața coruptă a României de atunci l-a lovit cu promisiuni și amânări care au rămas doar niște vorbe spuse în săli de conferințe.

„E foarte greu să construiești ceva din nimic, fără suport financiar, politic”, spune Grațian.

În prezent, echipa UrbanizeHub este plecată în turneu. Colindă țara în lung și în lat pentru a arăta pe micile ecrane din toamnă, în documentarul „Orașul pentru oameni”, oamenii care schimbă fața orașelor din România prin proiectele și acțiunile lor, dar despre care prea puțină lume vorbește.

Nimeni în România nu gândește pe termen lung, structurat, planificat. Ei nu înțeleg că 1+1 fac 2 și 2 e mai puternic decât 1

„Aveam zilnic câte două-trei interviuri, după aceea plecam cu mașina dintr-un loc în altul. În aceeași zi am pierdut o dronă și am făcut și pană. Uneori nici nu am avut aer condiționat la mașină, am fost chiar și pe 30 și ceva de grade la ore de vârf în trafic. Dar nu ne-am dat seama tocmai din cauză că ne-a plăcut foarte mult” , povestește liderul UrbanizeHub.

Ei fac o muncă grea de teren și cercetare pentru a scoate în față lideri urbani, oameni activi cu expertiză și viziune care au un impact asupra comunității și care depun eforturi să contribuie la schimbare, la orașele inteligente ale viitorului. Totuși Grațian recunoaște că din păcate acești oameni nu se găsesc în toate locurile și nici în număr atât de mare.

„Lumea nu e încă deschisă. Nimeni în România nu gândește pe termen lung, structurat, planificat. Ei nu înțeleg că 1+1 fac 2 și 2 e mai puternic decât 1” ,consideră Grațian.

El povestește că la nivel internațional există deja o cultură urbană care încă nu este înțeleasă în România. O cultură care îmbină festivalurile, mersul cu bicicletă, evenimentele, spațiile pietonale, industriile creative care contribuie sistematic la bunul trăi al cetățenilor. Fiecare oraș are problemele lui, însă documentarul nu are că scop să evidențieze lucrurile făcute prost sau deloc, ci să dea exemple de bune practici prin aceste interviuri luate unor oameni care au pus umărul la treabă, s-au implicat, iar acum se mândresc cu munca lor.

FOTO: Oradea

„În general toată România se plânge. În niciun oraș nu o să vezi un cetățean care să fie mulțumit de primar, mai mult că sigur. Până și în Oradea care e văzută că topul eficienței administrative, dacă vorbești cu mai mulți oameni, nu toți vor fi mulțumiți”, afirmă categoric Grațian.

El susține că orașul e o reflexie a cetățenilor care trăiesc în el, este un organism viu și locul unde viața prinde contur în funcție de oportunitățile pe care ți le oferă. Știm cu siguranță că toată lumea și-ar dori să trăiască în orașe mai prietenoase, mai verzi și mai digitale. Dar cum se poate realiza acest deziderat? Grațian Mihăilescu este de părere că un oraș este mai mult decât un primar, este un ecosistem urban.

„Noi încurajăm gândirea colaborativă, formarea unor ecosisteme care schimbă fața orașelor, nu neapărat un primar”, spune Grațian.

Lumea e obișnuită să arate cu degetul spre primar, deși ei nu-și fac curat în fața blocului

Totuși administrațiile publice din România dau din umăr atunci când vine vorba de eficiență, calitate și colaborare cu ceilalți actori implicați. Inițiatorul proiectului vorbește despre eternele probleme pe care le avem în continuare: multă birocrație, cozi interminabile, puține sisteme publice digitalizate, orașe mari, precum București, Iași, Timișoara și Cluj, sufocate de trafic și aglomerație ce produc implicit poluare.

„E ca un cerc vicios, sunt lucruri care merg mână în mână. Eu nu vreau să arăt cu degetul spre administrație pentru că nu e numai vina lor”, afirmă liderul proiectului.

Foto: Urbanize Hub la Sibiu

Grațian consideră că nu ar trebui să ne uităm numai în curtea vecinului, căci fiecare dintre noi contribuim la această ineficiență a sistemului și toți suntem responsabili într-o anumită măsură.

„Lumea e obișnuită să arate cu degetul spre primar, deși ei nu-și fac curat în fața blocului”, spune Mihăilescu.

România are la ora actuală doar trei zone active din punct de vedere metropolitan: Constanța, Brașov și Oradea

ONU prognozează că până în 2050 peste 70% din populația lumii va locui în orașe. O statistică care arată că este nevoie de soluții sustenabile pe termen lung, adaptare și implicare. Liderul UrbanizeHub îndeamnă oamenii să înțeleagă că România are nevoie de zone metropolitane active pentru a se dezvoltă deoarece orașele mici și mijlocii sunt problematice și majoritare în România.

„În prezent ele suferă, dar cred că dacă vor fi conectate și integrate în zone metropolitane, accesul oamenilor va fi mult mai ușor și vor deveni mai active și mai vii decât sunt acum”, adaugă Grațian.

În ziua de astăzi nu se mai poate vorbi doar despre orașe individuale, ci despre tot ce înseamnă împrejurul lor. România are la ora actuală doar trei zone active din punct de vedere metropolitan: Constanța, Brașov și Oradea. Ele reprezintă momentan doar exemple care pot da tonul unei mișcări, căci numai prin puterea exemplului, spune Grațian, putem arăta că și în România se poate.

FOTO: Urbanize Hub la Constanța

„Fiecare oraș are specificul lui și se construiește pe istoria, trecutul și patrimoniul lui. De asta a fost nevoie de o abordare specifică pentru fiecare oraș în parte”, spune liderul proiectului.

În călătoria sa, echipa UrbanizeHub a reușit să surprindă cadre inedite, să vorbească cu oameni fascinați de ceea ce creează și de ceea ce se schimbă în urmă muncii lor. Au vizitat chiar și orașe mici și mijlocii unde au descoperit efervescență și vitalitate, orașe care multă lume nu le-ar fi dat o a două șansă și le-ar fi lăsat să fie uitate. Printre aceste orașe se numără Albă Iulia care acum atrage mai mulți turiști în urma investițiilor din fonduri europene la celebra Cetate de la Albă Iulia sau Reșița, un mic oraș industrial despre care nimeni nu știe mai nimic, dar care în ultimii 4 ani a absorbit mai multe fonduri și vrea să se dezvolte pe un profil turistic.

„Dacă majoritatea oamenilor ar fi ca cei pe care i-am intervievat, orașele ar arăta altfel” , afirmă Grațian.

Grațian a găsit inițiative și proiecte la tot pasul, chiar și în locuri unde s-ar fi așteptat mai puțin. În Piatra Neamț a fost surprins să găsească un grup de tineri cu studii în străinătate care au început Rubik Hub, o comunitate care își dorește să dezvolte ecosistemul antreprenorial și care generează efervescență în acest mic oraș din regiunea de Nord-Est a României. A vorbit cu oameni din Moldova Nouă care încearcă în prezent să facă proiecte de turism pe Dunăre și să aducă un plus valoare comunității de acolo. Grațian a povestit că până și la Roman a descoperit niște tineri care fac proiecte de educație, tineret și evenimente culturale care dau o altă viziune orașului și îl ajută să evolueze.

Majoritatea oamenilor cu care au discutat în documentar s-au axat pe patru cuvinte cheie: colaborare, transparență, dialog și unirea forțelor. În Sibiu, echipa a găsit un oraș mic, cochet, cu oameni liniștiți unde se investesc 20% din bugetul local pe cultură. Asta îl face unul dintre orașele cu cele mai multe evenimente culturale din România.

„Mi-a plăcut și la Cluj și Iași, de exemplu, care oarecum sunt asemănătoare pentru că au o efervescență locală aparte a oamenilor din IT”, a povestit Grațian.

La Iași am întâlnit o comunitate care se numește „Iași-Orașul Bicicletelor”, deși ei nu au piste de biciclete

În plimbările sale a aflat că în Iași există o comunitate de 20.000 de IT-ști și că Amazonul care nu a avut birouri în București până în 2017, are la Iași încă din 2005. Grațian consideră că această comunitate de IT-șți pot schimba fața orașului prin modul lor de comportament și inițiativă.

„La Iași unde ne-am întâlnit și cu Costi care gestionează o comunitate care se numește „Iași-Orașul Bicicletelor”, deși ei nu au piste de biciclete. Totuși oamenii ăștia se gândesc la ce va urmă. Tot aici am întâlnit niște tineri antreprenori care au câștigat un proiect pe start-up din care au cumpărat niște biciclete electrice și acum fac turul Iașului, ca turism, pe baza acelor biciclete. O inițiativa foarte faină.”, spune inițiatorul proiectului UrbanizeHub.

Foto: Discuții la Iași

În drumul lor au poposit și la Constanța, un oraș fanion pentru România, care a pierdut foarte mult în concurență cu orașele mari din Vest. Totuși minunatul oraș al mării are singurul sistem de date digital din România despre care puțină lume știe și un potențial fantastic pe care încă nu și l-a atins.

Grațian scoate în evidență că România are nevoie de ecosisteme urbane active, comunități funcționale la nivel de orașe, deschidere din partea administrației și colaborare între oameni astfel încât orașele să își atingă potențialul lor maxim, să devină mai atractive, mai performante și mai inteligente.

Orașe precum Timișoara și București au prins acest avânt de dezvoltare nu datorită administrației, ci datorită antreprenorilor și oamenilor din privat. Trebuie să aducem administrația la nivelul sectorului privat

Trebuie ținut totuși cont că orașele României se află în diferite faze ale dezvoltării. După observațiile liderului UrbanizeHub și a echipei sale, există o discrepanță între viziunea și obiectivele de dezvoltare ale părții de Vest, Transilvania și Est care diferențiază puternic și vizibil orașele românești. Grațian consideră că această discrepanță poate fi pusă pe seama poziției geografice și proximității cu Occidentul, unde Clujul, Timișoara, Oradea sunt orașe apropiate de Occident, a investitorilor străini care au preferat zona de Vest deoarece erau mai aproape de autostrăzi și a administrației mai deschise cu centre Universitare mai puternice. Aceste ingrediente au contribuit la reușita anumitor orașe și stagnarea sau chiar uitarea altora.

„Orașe precum Timișoara și București au prins acest avânt de dezvoltare nu datorită administrației, ci datorită antreprenorilor și oamenilor din privat, de aceea ar trebui să aducem administrația la nivelul sectorului privat. Nu se întâmplă asta în România momentan, cu mici excepții.”, explică Grațian

Liderul UrbanizeHub dă de înțeles că termenul de „dezvoltare urbană” suferă o problemă de înțelegere care a împărțit țara în două modele. Există orașe în care administrația colaborează cu ceilalți actori ai societății, experți în IT, arhitectură, mediu, mobilitate, ONG-uri, antreprenori, sau există la polul opus orașe în care administrația publică este lipsită de viziune și total închisă la propunerile oamenilor cu expertiză.

„Nu vreau să dau nume căci nu asta e intenția mea, dar în multe orașe nu am văzut oameni care se înțelegeau între ei, deși aveau același obiectiv. Cel de la firma X cu antreprenorul de la firma Y nu se prea suportau. Ori tu dacă vrei să faci un lucru pentru oraș, în primul rând îți trebuie o comunicare bună cu oamenii care vor să facă proiecte și abia apoi ei împreună să se ducă spre primărie pentru a negocia”, a afirmat Grațian.

Această ruptură pe care Grațian a sesizat-o se datorează lipsei de colaborare din societatea românească, dar și a spiritului individualist de care dăm dovadă prin acțiunile noastre simple de zi cu zi. București este într-adevăr un oraș mare și puternic, dar are multe probleme grave legate de trafic, poluare, căldură termică. El ne da chiar și un exemplu din propria experiență, fiind plecat atâta timp în străinătate.

Foto: Iași

„În Copenhaga nu există o cultură a mașinii. Numărul bicicletelor a depășit numărul locuitorilor. Eu cred că există o cultură a noastră, a românilor de a conduce mașina fără să te gândești că poți să te deplasezi cu mijloacele de transport în comun, cu bicicleta sau la nevoie cu un Uber”, povestește liderul proiectului.

Soluții există, însă ignoranța sau comoditatea ne face de multe ori să nu le vedem. Grațian Mihăilescu crede că o parte din probleme ar putea fi rezolvate pentru ca în viitor Bucureștiul să atragă mai multe investiții și să devină un oraș important în Estul Europei. Teoria lui Grațian este că atunci când există oameni implicați și pasionați, iar administrația este dispusă să colaboreze cu ei, viitorul orașelor arată altfel.

„Actorii comunității trebuie să înțeleagă că numai colaborând pot pune o presiune pozitivă pe administrație și în același timp administrația ar trebui să se deschidă spre oamenii cu expertiză și să înțeleagă că ei sunt niște facilitatori, sunt în slujba cetățeanului și trebuie să facă lucruri pentru aceștia”, spune Grațian.

Mi-a plăcut viziunea pe termen lung la Cluj. Acolo se vorbește despre cum va arătă Clujul în 2030

El recunoaște că un oraș care aplică această teorie este Clujul, fiind singurul model de guvernare participativă din România, unde oamenii sunt parte a procesului de dezvoltare.

„Mi-a plăcut viziunea pe termen lung la Cluj. Acolo se vorbește despre cum va arătă Clujul în 2030. Deja se fac proiecte de dezvoltare imobiliară și green-city. E mare lucru că acolo s-a reușit să se creeze această mentalitate și în administrație, dar și în societate. Doar în Cluj am întâlnit asta”, a subliniat Grațian.

Foto: La Cluj

De asemenea, în Oradea există una dintre cele mai performante administrații din România. Spre deosebire de Cluj, aici Grațian a observat că nu există atât de mulți oameni implicați în procesul de politici publice, dar administrația colaborează cu oameni de calitate și are o viziune inovativă care compensează. Practic, Primăria din Oradea activează că o firma privată.

Documentarul la care lucrează Grațian și echipa UrbanizeHub promovează ideea de oraș pentru oameni, de implicare, deschidere și ecosistem urban. În câteva cuvinte, inițiatorul proiectului spune că această premieră pentru România care va apărea în toamnă, vorbește despre orașele în care există colaborare între Universități, antreprenori, businessuri, ONG-uri și oameni cu expertiză. Aceștia împreună, într-un mediu ideal, fac proiecte de care administrația publică se folosește mai departe pentru dezvoltare, planificare, viziune, strategie, gândire pe termen lung și comunicare.