Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea, a dat autorizație de demolare pentru o vilă în stil neoromâneasc, construită în urmă cu circa 100 de ani, pe strada Dr. Frederic Joliot Curie numărul 22, din Cotroceni. Buldozerele au început deja demolarea clădirii, iar în prezent a rămas din casă doar un perete. Asociația InCotroceni, formată din locuitori ai zonei, dar și mai mulți arhitecți - Răzvan Luscov, Iulia Stanciu, Raluca Munteanu - s-au mobilizat pentru a salva clădirea și cer autorităților explicații despre distrugerea cartierului istoric. În loc, proprietarul vrea să construiască un bloc cu parter și 3 etaje. Nicușor Dan spune că va ataca în instanță autorizația de construire.
Potrivit panoului de șantier, autorizația de demolare a fost emisă pe 29 martie 2019. Fiind zonă protejată, instituția abilitată să emită autorizația de demolare/construire este Primăria Capitalei. Beneficiarul autorizației de demolare este firma CDM Galvan SRL.
Sursa foto: Iulia Stanciu, Răzvan Luscos, Asociația InCotroceni, Google Maps
HotNews.ro a solicitat Primăriei Capitalei informații despre condițiile în care a emis autorizația de construire și ce se va construi pe teren, dar până la această oră nu am primit răspuns.
Nicușor Dan, reprezentant al Asociației Salvați Bucureștiul, deputat și candidat la Primăria Capitalei, a scris pe pagina de Facebook că nu mai are timp să atace în instanță autorizația de demolare, dar o va ataca pe cea de construire.
”Prin două autorizații emise în 2019, Gabriela Firea permite demolarea clădirii interbelice, parte a zonei protejate Cotroceni, pentru a permite construirea unui imobil P+3 ca cel din dreapta. Rog voluntarii care sunt în zonă să transmită proprietarilor următorul mesaj: “Nu avem timpul fizic să suspendăm autorizația de desființare, dar avem timpul fizic să suspendăm și apoi să anulăm autorizația de construire, care sigur nu respectă distanța față de clădirea din dreapta prevăzută de PUZ - Zone Protejate”. Au de ales între a folosi o casă în perfectă stare și a sta ani de zile în șantier, cu autorizația nelegală în mână. Ca de obicei în administrațiile Oprescu-Firea-PSD, primăria nu colaborează cu asociațiile de cartier, acestea fiind nevoite să se apere de decizii luate de primărie împotriva lor”, a scris Nicușor Dan pe pagina de Facebook.
Mai muți arhitecți dar și Asociația ÎnCotroceni, formată din cetățeni care locuiesc în zonă, spun că imobilul trebuia păstrat, fiindcă, chiar dacă nu era monument istoric, aceasta contribuia la valoarea ansamblului, cartierul istoric Cotroceni.
”Casa nu era deteriorată, trebuia pur și simplu reabilitată. Dacă există aviz de la Direcția de Cultură/Ministerul Culturii, ridică mari semne de întrebare legate de moralitatea avizului (nu legalitate). Direcția de Cultură e prima responsabilă să răspundă care sunt criteriile pe baza cărora a acceptat demolarea și este imperios necesar să le facă publice împreună cu studiul istoric care trebuia să însoțească documentația. Nu în ultimul rând, arhitectul are de răspuns în fața societății care sunt motivele tehnice și deontologice pentru care a realizat această documentație pentru demolare”, a declarat Raluca Munteanu, arhitect, pentru HotNews.ro.
Arhitectul Răzvan Luscov locuiește chiar în cartierul Cotroceni, știe fiecare casă de acolo, fiecare magnolie, fiecare tei. Imediat ce a apărut panoul care anunța demolarea, acesta a trimis la Ministerul Culturii o solicitare în care cerea lămuriri cum a fost avizată demolarea casei.
”Va rog să faceți lumina în privința unui aviz de desființare ce a fost acordat în cadrul instituției pe care, cu onoare, o conduceți. Este vorba de un imobil ce se află într-una din zonele protejate ale Bucureștiului, mai precis zona protejată nr.45, Cotroceni. Demolarea să se află în curs de desfășurare. Imobilul neoromânesc, parte constitutivă a "monumentului Cotroceni", mai poate fi recuperat. De asemenea, doresc să se lămurească logică unor astfel de autorizații de desființare a unor părți din întreg (zona protejată) ce, astfel, îl alterează irevocabil pe acesta (întregul, adică monumentul protejat). Adresa imobilului este Jolliot Curie nr.22, Zona protejată 45, Cotroceni”, se arată în petiția transmisă înainte de demolare.
Arhitectul Răzvan Luscov spune că imobilul era valoros ca parte a zonei protejate și contribuia la farmecul acestui cartier.
”Orice intervenție în aceste zone protejate trebuie să aibă un aviz de la Comisia Monumentelor Istorice, de la Direcția de Cultură, de la Ministerul Culturii. Astea sunt niște filtre prin care orice intervenție în aceste zone trebuie să treacă. Un ansamblu este constituit din părți. Casa trebuia păstrată fiindcă era parte din ansamblu. Ca să fie păstrată integritatea ansamblului, înseamnă că nu trebuie să-i distrugi părțile. În cazul de față era și o casă foarte bună, nu putem să o comparăm cu Domul din Milano sau cu vila Mina Minovici, dar din punct de vedere a părții din ansamblu, ea era foarte valoroasă. Știrbirea unui părți din ansamblu, distruge ansamblul. Casa era în stil neoromânesc, construită la începutul secolului trecut. Este o parte din cultura românească care dispare. E ca și cum am distruge operele lui Brâncuși”, a explicat Răzvan Luscov pentru HotNews.ro.
Acesta cere autorităților să oprească distrugerea cartierului.
”Eu locuiesc în Cotroceni. Vreau să transmit Primăriei Capitalei și Ministerului Culturii un lucru elementar: dacă pe vremea comunismului și pe vremea Ceaușismului, noi, arhitecții, Ministerul Culturii, Primăria, cetățenii aveam o scuză că ni s-a pus cizma securității în gură și ne punem viața în pericol, acum nu mai avem nicio scuză pentru distrugerea trecutului. O să ne judece generațiile viitoare. Mesajul meu este ”STOP distrugerii culturii și trecutului acestei țări”, a mai spus Răzvan Luscov.
Iulia Stanciu este unul dintre cei mai respectați arhitecți de la noi în materie de restaurare și intervenții pe clădiri vechi. Nu locuiește în Cotroceni, dar iubește acest cartier și consideră demolarea casei o barbarie. Aceasta spune că principalul responsabil este arhitectul care a semnat un asemenea proiect.
”Un arhitect a semnat această desființare care contribuie la mutilarea unui cartier excepțional. Zonă protejată se distruge cu ajutorul arhitecților. Propunerea dovedește o totală neînțelegere a Zonei Protejate, adică zonă cu statut de monument! Să nu ne mirăm că suntem blamați pentru distrugerea orașului, să nu ne mai uităm în ograda beneficiarilor. Un arhitect este responsabil de această distrugere! Și, după cum arată proiectul, nu pare că poate face mai bine decât a fost! Nu locuiesc în Cotroceni, mi-aș dori să mă mut acolo și chiar am tatonat de câteva ori. E o tihnă aparte a Cotroceniului. Zonele Protejate au statut de monument în și prin integritatea lor, cu casele lor, cu gardurile lor, cu teii lor, cu magnoliile lor cu tot! Orice fragment, orice imobil care dispare atentează la integritatea zonei și prin urmare la statul de zonă protejată ”, a scris aceasta pe pagina de Facebook.
În ceea ce privește instituțiile care au avizat/autorizat demolarea, Iulia Stanciu spune că acestea pasează responsabilitatea de la una la alta.
”Răspunderea se plasează de la unul la altul. Istoria unei demolări într-o asemenea zonă începe cu un studiu istoric care abuziv, la comandă, declară că nu se justifică clasarea imobilului că monument istoric, dar aici nu e vorba de obiect ci de ansamblu, pentru că dacă valoarea era mare, ar fi fost clasată individual. Aici valoarea e în ansamblu, tot cartierul Cotroceni este valoros. După ce se face acest studiu istoric, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice intră în joc , comisie care ar trebui să analizeze cu atenție zona, vecinătățile, cum s-ar încadra nouă propunere. Și de acolo, toată lumea se spală pe mâini. Firește, foarte responsabil este arhitectul care semnează, căci el este cel care are responsabilitatea folosirii dreptului de semnătură și probitatea profesională în consecință. Dacă există avizul Direcției de Cultură a Municipiului București, totul merge strună. Se mai întâmplă, cum a fost spre exemplu în anii în care am făcut parte din această comisie, DCMBI să respingă desființarea și petentul să meargă cu contestație la Comisia Națională, la minister, și acolo să se aprobe”, a declarat Iulia Stanciu pentru HotNews.ro.
Asociația In Cotroceni a organizat o acțiune de comemorare a patrimoniului construit și a propus trecătorilor și localnicilor care trec prin fața casei să aprindă o lumânare sau candelă sau să pună o floare la gard, pentru a atrage atenția autorităților.
” În cartierul Cotroceni, o familie din interbelic a ridicat o vilă în stil neo-românesc. Familia a stat acolo ani de zile, a îngrijit cât mai bine casa, gardul, curtea frontală. Casa a rezistat războiului, regimului comunist, perioadei tulburi după Revoluție. Deși este în perfectă stare, casa va fi acum demolată, conform panoului de informare. Imobilul pare că nu va rezista tentațiilor imobiliare ale vremurilor noastre. Un colț de istorie al cartierului pare a dispărea definitiv. O poveste frumoasă, și nu este prima, se termină, fără implicarea autorităților, care ar trebui să protejeze real patrimoniul cultural. Din păcate, încet dar sigur, prin demolarea construcțiilor vechi, dar încă viabile, dispare din caracteristica esențială a Cotroceniului, de “cartier grădină”, cu mici clădiri dispuse în vegetație. Fiecare demolare de case vechi, dar funcționale, este, din punctul nostru de vedere, un atac ireversibil la caracterul istoric al zonei. Riscăm ca această zonă să fie mai degrabă una de clădiri impersonale, cu mici insule de personalitate”, a postat pe pagina de Facebook Asociația In Cotroceni, chiar înainte să înceapă demolarea, însă fără rezultat.
3
46
