Primarul Gabriela Firea renunță la achiziționarea celor 17.000 de teste rapide, potrivit unui amendament făcut în timpul ședinței Consiliului General de vineri. Municipalitatea va achiziționa 3.000 de teste pentru aparatele PCR, cu care vor fi testați angajații din subordine. Testele se vor realiza la Spitalul Victor Babeș. Achiziția va fi făcută din bugetul municipalității.

Gabriela FireaFoto: Facebook - Gabriela Firea

Interesant este cum vor fi testați angajații municipalității, fiidcă testarea se face la apratele spitalului Victor Babeș, iar criteriile de testare sunt stabilite de Institutul de Sanatate Publică și trebuie respectate, deci nu poate veni cine dorește să se testeze.

Printr-un proiect de hotărâre propus pe ordinea suplimentară a ședinței Consiliului General de vineri, Primăria Capitalei dorea inițial să achiziționeze 17.000 de teste rapide (antigen) pentru testarea personalului din cadrul serviciilor de utilitate publică /companiilor municipale, a structurilor de interes public local aflate în subordinea Consiliul General al Municipiului Bucureşti, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum și personalului din cadrul unităţilor sanitare aflate în subordinea Consiliului General. Organizația Mondială a Sănătății a anunțat miercuri că nu recomandă folosirea acestor teste rapide.

”În municipiul Bucureşti, din datele statistice privind evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, se indică o creştere masivă a numărului de persoane infectate cu SARS Cov-2, motiv pentru care este necesară adoptarea de măsuri suplimentare în vederea prevenirii răspândirii la nivel comunitar, a coronavirusului, prin intermediul factorului uman implicat în acest proces. S-a constatat că la nivelul administraţiei publice locale, personalul din cadrul serviciilor de utilitate publică/companiilor municipale, al căror acționar majoritar este Consiliul General al Municipiului Bucureşti/structurilor de interes public local aflate în subordinea Consiliul General al Municipiului Bucureşti, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, este expus in mod direct riscului de îmbolnăvire, putând deveni la rândul lor, vector de transmisie intra-comunitară. Obiectivul principal al acestui proiect îl reprezintă achiziționarea a 17.000 de teste rapide (antigen), în vederea evaluării personalului din structurile publice locale, direct şi activ implicate în procesul de prevenire a diseminării virusului”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Organizația Mondială a Sănătății a anunțat miercuri că nu recomandă folosirea acestor teste rapide.

”OMS aplaudă eforturile dezvoltatorilor de teste de a inova și de a răspunde nevoilor populației. (...) În prezent, pe baza dovezilor actuale, OMS recomandă utilizarea acestor noi teste numai în mediul de cercetare. Acestea nu trebuie utilizate în niciun alt cadru, inclusiv pentru luarea deciziilor clinice, până când nu există dovezi care să susțină utilizarea pentru indicații specifice. OMS continuă să evalueze testele disponibile pentru COVID-19 și va actualiza acest document științific atunci când este necesar”, a anunțat OMS.

Organizația Mondială a Sănătății explică și de ce nu sunt recomandate în prezent aceste teste.

”Un tip de test rapid detectează prezența proteinelor virale (antigene) exprimate de virusul COVID-19 într-un eșantion din tractul respirator al unei persoane. Dacă antigenul țintă este prezent în concentrații suficiente în probă, acesta se va lega de anticorpi specifici fixați pe o bandă de hârtie închisă într-o carcasă de plastic și vor genera un semnal vizual detectabil, de obicei în termen de 30 de minute. Antigenul/antigenii detectați sunt exprimați doar atunci când virusul se reproduce activ, prin urmare, astfel de teste sunt utilizate cel mai bine pentru a identifica infecția acută sau precoce. Cât de bine funcționează testele depinde de mai mulți factori, inclusiv timpul de la debutul bolii, concentrația virusului în proba testată, calitatea probei colectate și modul în care este manipulată, calitatea reactivilor din trusele de testare. Pe baza experienței cu astfel de teste rapide pe bază de antigen pentru alte boli respiratorii, cum ar fi gripa, în care pacienții afectați au concentrații comparabile de virus gripal la probele respiratorii, așa cum se observă la COVID-19, sensibilitatea acestor teste ar putea varia de la 34% la 80% . Pe baza acestor informații, jumătate sau mai mulți dintre pacienții infectați cu COVID-19 ar putea să nu fie diagnosticați cu aceste teste. Aceste presupuneri necesită urgent studiu suplimentar pentru a înțelege dacă sunt corecte. În plus, rezultatele fals-pozitive - adică un test care arată că o persoană este infectată atunci când nu este - ar putea apărea dacă anticorpii de pe banda de test recunosc și antigene de viruși, altele decât COVID-19, cum ar fi din coronavirusurile umane care provoacă răceala obișnuită. Dacă oricare dintre testele de detecție a antigenului care sunt în curs de dezvoltare sau comercializate demonstrează performanțe adecvate, acestea ar putea fi utilizate ca teste de triaj pentru a identifica rapid pacienții care sunt foarte susceptibili să aibă COVID-19, reducând sau eliminând nevoia de testare moleculară scumpă. Cu datele limitate disponibile acum, OMS nu recomandă în prezent utilizarea de teste rapide de detectare a antigenului pentru îngrijirea pacientului.”, se arată într-o informare publicată de OMS.