Consiliul General nu a aprobat nici joi darea în administrare a imobilului de pe Str. Lipscani nr. 18-20, către Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" pentru realizarea Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Proiectul avea nevoie de 36 de voturi pentru a fi aprobat și a obținut doar 32 și 16 abțineri. Consilierii și primarul Gabriela Firea au stabilit ca proiectul să fie discutat din nou la următoarea ședință.
Consiliul General a dat imobilul în administrarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" în septembrie 2016, însă hotărârea a fost anulată în instanță. Prin hotărârea respinsă se dorea practic retransmiterea în administrare a imobilului.
Câțiva consilieri generali care au luat cuvântul au declarat faptul că acest imobil a fost cumpărat cu 13 milioane de euro pentru a fi amenajată acolo Pinacoteca Municipiului București, deci se chimbă destinația, dar și faptul că proiectul de hotărâre nu are un aviz de la Ministerul Culturii, ceea ce va duce din nou la anularea hotărârii. Consilierii generali din partea USR și PMP au declarat că vor aproba proiectul când va avea toate actele în regulă.
Primarul general, Gabriela Firea, a declarat că acest aviz nu este necesar în această fază.
”S-a spus că nu este posibil transferul fiindcă este necesar aviz de la Ministerul Culturii. El trebuie obținut de institutul Elie Wiesel. Dacă institulul nu a obținut avizul, imobilul revine de drept la proprietar”, a explicat Gabriela Firea.
Elisabeth Ungureanu, șefa departamentului de comunicare a Institutului "Elie Wiesel", a declarat în luna martie că institutul deja a lansat un concurs internațional de soluții de proiectare privind amenajarea muzeului în imobilul din str. Lipscani, concurs pentru care Guvernul a alocat 660.000 euro. În plus, s-au mai cheltuit 50.000 de euro pentru documentația aferentă, iar acum proiectul este blocat.
În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se arată ca proiectul nu are avizul de la Ministerul Culturii, dar se menționează că darea în administrare se va face după obținerea acestuia.
”Deoarece art. 4 alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede faptul că monumentele istorice proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile, aceste monumente istorice pot fi date în administrare institutiilor publice, pot fi concesionate pentru maximum 49 de ani sau închiriate, în conditiile legii, cu avizul, după caz, al Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv al directiilor pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, proiectul de Hotărâre a C.G.M.B. va intra în vigoare doar în momentul primirii avizului respectiv din partea Ministerului Culturii şi Identității Naționale. Dacă în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Hotărârii, Muzeului de istorie a evreilor şi al Holocaustului din România nu este clasificat, înfiinţat şi acreditat conform Legii nr. 311/2003 a muzeelor şi a colecțiilor publice, imobilul situat în București, imobilul din Str. Lipscani nr. 18-20, sectorul 3, revine în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se arată în anexa proiectului de hotărâre.
2
8
