Curtea Constitutionala a judecat politic si i-a luat presedintelui dreptul constitutional de a solicita urmarirea penala a fostilor sau actualilor ministri care au si calitatea de senator si deputat. Aceasta este miza deciziei de luni, Traian Basescu fiind marele perdant, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. Pana acum, presedintele a dat aviz de cercetare in toate cazurile. Or, de acum incolo, inceperea urmaririi penale va fi negociata in Parlament, cel putin cazul ministrilor-parlamentari. Insa decizia de luni se bate cap in cap cu o alta decizie data Curtea Constitutionala in noiembrie 2007, care ii recunostea sefului statului dreptul de a cere urmarirea penala fara nici un fel de restrictii.

Curtea Constitutionala distribuie roluri pe care Constitutia nu le prevede. Astfel, in cazul fostilor sau actualilor ministri, care la data sesizarii au calitatea de senator sau deputat, procurorii trebuie sa ceara voie de la Parlament, nu de la Presedintie, ca sa inceapa urmarirea penala impotriva lor. Altfel spus, cel putin 7 dosare vor lua calea Camerei Deputatilor sau Senatului pentru aprobare. In prezent, la DNA sunt trei dosare de urmarire penala (Nastase, Mitrea, Pacuraru) si alte trei pe cale sa se intoarca de la Inalta Curte de Casatie (Nastase cu doua, Serban Mihailescu cu unul). Toate sase vor avea nevoie de aviz de la Camera Deputatilor sau de la Senat. La fel se va intampla si cu dosarul lui Codrut Seres care s-a intors la Parchetul General.

Presedintele, marele perdant

Unii politicieni si ziaristi si-au concentrat, in mod corect, atentia asupra riscului ca ministrii-parlamentari sa scape de procurori sub umbrela Parlamentului. Avizul pentru inceperea urmaririi penala va fi supus votului, si ca orice vot, va fi dat in functie de negocieri politice, nu pe baza probelor din dosar. Dar merita subliniat ca marele perdant de pe urma deciziei Curtii Constitutionale este Traian Basescu, scos complet din jocul avizarii urmaririi penale, pe care legea fundamentala i-l ofera explicit. Articolul 109 alineatul 2 care prevede ca “Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului”. Fara sa explice pe baza caror criterii, judecatorii Curtii au distribuit rolurile astfel:

● Presedintele poate sa avizeze urmarirea penala a fostilor sau actualilor ministri, dar numai daca nu au calitatea de parlamentar la data sesizarii.

● Camera Deputatilor sau Senatul pot aviza aprobare pentru urmarirea penala in cazul fostilor sau actualilor ministri, daca au calitatea de parlamentar la data sesiarii.

Mai simplu spus, Traian Basescu nu va mai putea capitaliza politic momentul in care aproba avizul de incepere a urmaririi penale impotriva unui membru al Guvernului Tariceanu. Din actualul Guvern, de pilda, din cei 17 membri, 12 sunt parlamentari. Altfel spus, doua treimi de afla deja la adapostul Parlamentului in caz ca procurorii ar solicita inceperea urmarii penale. Traian Basescu nu va mai avea nici un cuvant de spus. Decizia Curtii este cat se poate de clara si nu este vorba de un aviz cumulativ. Pur si simplu ii limiteaza presedintelui un drept oferit de Constitutie.

Doua decizii care se bat cap in cap

Decizia Curtii Constituionale de ieri stabileste practic o noua procedura pentru procurori si le spune de la cine trebuie sa ceara aviz in situatia in care ancheteaza un ministru parlmentar sau neparlamentar. Dar decizia din 10 martie intra in contradictie flagranta cu o alta decizie pronuntata de aceiasi judecatori acum patru luni, mai precis la 27 noiembrie 2007. Guvernul contestase dreptul presedintelui de a solicita urmarirea penala impotriva unui ministru. Atunci, Curtea a respins contestatia, cu urmatorul argument scris negru pe alb in decizia 1133:

“Curtea constată că textul constituţional citat instituie necondiţionat dreptul Camerei Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În consecinţă, atât cele două Camere ale Parlamentului, cât şi Preşedintele României au libertatea de a stabili, fără altă reglementare exterioară, aplicând direct Constituţia, modul de exercitare a acestui drept.”

Altfel spus, Curtea a stabilit atunci ca presedintele poate sa solicite urmarirea penala impotriva oricarui fost sau actual ministru, fie el parlamentar sau neparlamentar. Decizia pronuntata ieri, ii ia insa sefului statului dreptul de a solicita urmarirea penala impotriva unui ministru parlamentar pentru ca ii obliga pe procurori sa ceara in acest caz aviz de la Camera sau de la Senat, nu de la Presedinte. Cele doua decizii se bat cap in cap. Daca ar fi aplicata decizia de acum patru luni, ar fi incalcata decizia de ieri. Daca ar fi aplicata decizia pronuntata la 10 martie 2008, s-ar incalca decizia din 27 noiembrie 2007.

Inca trei parlamentari la DNA

Unii juristi sustin ca parlamentarii care nu au calitatea de ministri vor putea sesiza, la randul lor, Curtea Constitutionala, pe motiv ca ultima decizie introduce o discriminare intre parlamentari. Anomalia a fost sesizata de deputatul PD-L Daniel Buda, care a declarat ca parlamentarii vor fi impartiti in doua dupa decizia Curtii: cei cu imunitate, si cei fara imunitate. Or, zeci de parlamentari de la PSD, cativa de la PNL, PRM, PD-L si UDMR au dosare de cercetare penala sau sunt trimisi deja in judecata.

Surse parlamentare sustin ca exista cel putin trei noi dosare, altele decat cele cunoscute deja, in care sunt anchetati pentru fapte de coruptie parlamentari de la PNL si PRM. Cu totii ar putea solicita ca urmarirea penala sa se faca cu avizul Camerei Deputatilor sau Senatului, pe motiv ca s-ar face o discriminare intre ei si parlamentarii care ocupa functia de ministru. La fel cum Adrian Nastase a sesizat Curtea pe motiv ca se face discriminare intre fostii si actualii ministri, iar judecatorii i-au dat dreptate in august 2007. Dosarele sale s-au intros la procurori care au trebuie sa obtina aviz de la Cotroceni.