După ce a lucrat la mari universități din America și Japonia, o cercetătoare româncă vrea să ajute universitățile românești să prindă un loc pe harta lumii.
Cleopatra Căbuz este absolventă a Facultății de Electronică și Telecomunicatii de la Universitatea Politehnică. Şi-a făcut doctoratul în Microsisteme Integrate, iar lucrarea a făcut-o în cotutelă la Universitatea Tohoku din Japonia şi Universitatea Politehnică din Bucureşti. Anul trecut, cercetătoarea a devenit membră în Academia de Ştiinţe din Statele Unite ale Americii, fapt care îi recunoaşte meritele în ştiinţă. Cleopatra Căbuz deţine peste 50 de brevete de invenţie în SUA.
„În SUA, titlul de membru al Academiei Naţionale de Inginerie este cel mai înalt titlu pe care îl poate obţine un inginer. Este o organizaţie de prestigiu, alegerea se face de către membrii academiei în mod secret. Eu nu am ştiut că eram propusă, nu am ştiut că urma să fiu aleasă. Pur şi simplu am primit emailul că sunt membră a Academiei şi a fost o surpriză extraordinară”, a mărturisit Cleopatra Căbuz într-un interviu pentru HotNews.ro.
Academia Americană de Inginerie primeşte în special cercetătorii care au impact asupra societăţii. Cleopatra Căbuz a lucrat la darea în folosinţă a Terminalului 5 al Aeroportului Heatrow din Londra.
"La momentul respectiv, acolo era cel mai mare sistem conectat de protecţia la incendii din lume, cu control vocal, un sistem de o complexitate extraordinară. Aveam dificultăţi mari şi am fost acolo în multe întâlniri cu cei care conduceau de la British Airport Association, ca să meargă şi să fie gata la momentul în care aeroportul a intrat în funcţiune”, îşi aminteşte Cleopatra Căbuz.
Un alt moment important în cariera cercetătoarei a fost la Stadionul Wembley, unde a ajutat la rezolvarea problemelor cu sistemul de securitate.
Cu toate că locuieşte în SUA, Cleopatra Căbuz vine des în România. „Eu am fost întotdeauna foarte prezentă şi în România şi în Statele Unite.
"Lucrez acum să aducem programul de la Academia Americană pentru crearea inginerului secolului XXI. Să-l aducem la Politehnica din Bucureşti. Sperăm ca, în mai anul viitor, să avem un eveniment major la Politehnică, împreună cu Academia Americană şi cu alte universităţi din lume. Aş dori foarte mult să folosesc cubiștințele din poziţia pe care o am acolo, şi cunoştinţele pe care le am, tehnice şi de business, şi să aducem aceste îmbunătăţiri în sistemul de învăţământ românesc”, a spus cercetătoarea.
Despre sistemul de învăţământ din România, Cleopatra Căbuz spune că acesta pune bază mai multe pe cunoştinţe teoretice. Aplicaţiile practice lipsesc din facultăţile tehnice din România.
"Cunoştinţele teoretice pe care le primesc în facultăţile din România sunt foarte solide. Sunt mult mai bune la inginerii care vin din România faţă de inginerii din alte părţi. Dar când vine vorba de partea practică, să pui mâna pe ceva, să proiectezi un sistem şi să-l faci să meargă, atunci de multe ori sunt probleme pentru că nivelul de dotare a laboratoarelor, interacţiunile dintre universităţi şi partea industrială sunt mai reduse. Şi ai nevoie de un timp mai îndelungat ca aceşti oameni să capete un spirit practic”, a mai spus Cleopatra Căbuz.
Ea crede că schimbările repetate din sistemul de educaţie din România nu fac decât să îi deruteze pe elevi.
“Eu cred că aceste schimbări derutează copiii. Am legături cu elevi de liceu, am nepoţi, nepoate şi sunt foarte axaţi pe cum se dă examenul de admitere şi unde poţi să intri, nu sunt neapărat axaţi pe “Oare la ce aş fi eu bun să fac? Oare ce mi-ar plăcea?” Şi ăsta e o diferenţă enormă între ce se petrece în SUA şi ce se petrece aici. Acolo, oamenii încearcă să-şi găsească vocaţia. Aici nu ştiu dacă oamenii încearcă să-şi găsească neapărat vocaţia sau se întreabă “Unde aş intra mai uşor, ce aş face mai repede?” Lucrul ăsta ulterior are repercusiuni extrem de mari în cariera pe care o urmează”, spune Cleopatra Căbuz.
Cercetătoarea consideră că ingineria va fi extrem de importantă în următoarele decenii. De aceea, îi sfătuieşte pe elevii români să aleagă această profesie.
“Ce îi sfătuiesc pe cei care vor să urmeze ingineria este întâi şi întâi să-şi dea foarte bine seama de ce le place. De ce vă spun asta? Sunt oameni cărora le place foarte mult partea teoretică, de matematică sau de fizică, să se ducă acolo. Dar când vii în inginerie trebuie să-ţi placă partea practică, trebuie să fii creativ, trebuie să inovezi. Ei trebuie să-şi dea seama dacă au această capacitate, dacă le place să facă lucrul ăsta, dacă le place să-şi ia riscuri. Ca inginer, trebuie să fii dispus să faci ceva nou”, adaugă Cleopatra Căbuz.
MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!
