Presedintele Consiliului Judetean si prefectul de Bihor au creat structuri care ii „alimenteaza” cu informatii despre „tot ce misca” in judet
Atributiile celor doua corpuri de control seamana, ca doua picaturi de apa, cu cele ale unui serviciu de informatii
Atat Alexandru Kiss cat si Ilie Bolojan sustin ca cele doua structuri lucreaza cu eficienta maxima
Un scandal ingropat in tacere
Alexandru Kiss este, inainte de toate, presedintele Consiliului Judetean. Dar si presedintele UDMR Bihor, poate cel mai abil politician din judet. Chiar pe vremea cand era doar vicepresedinte la CJ, Kiss a tinut mortis sa aiba un Corp de Control. La ce foloseste un astfel de organism? Credem ca randurile de mai jos sunt edificatoare.
In urma mai multor scandaluri, care acuzau practicile abuzive ale Corpului de Control al Consiliului Judetean, acesta a fost desfiintat, oficial, o data in 2001 si, ulterior, in 2003, ca sa fie apoi reinfiintat in 2004, dupa ce nu-si incetase, practic, nici o clipa activitatea.
In sedinta din 27 februarie 2001 a plenului CJ Bihor, s-a votat noua organigrama a institutiei. Care nu mai cuprindea Serviciul Corp Control Comercial. In aceasta situatie, 4 inspectori cu studii superioare din cei 6 s-au trezit ca le-au fost desfiintate posturile, iar doi care aveau studii medii au fost trecuti la Serviciul Salvamont.
Insa, dupa un an si jumatate de cand Serviciul Corp Control Comercial al CJ Bihor fusese desfiintat, practic, acesta nu isi incetase nici un moment activitatea.
In mod curios, in procesele verbale al sedintelor Consiliului Judetean aparea o stampila a „Serviciului Control, Sesizari si Reclamatii”, care contravenea denumirii oficiale, de „Serviciul Mica Privatizare, Turism, Salvamont, Control, Sesizari si Reclamatii”. Explicatia? Primul era „corpul” lui Kiss, cel de-al doilea, al Consiliului Judetean.
„Specialistele” angajate ca inspectoare la „organul lui Kiss” faceau controale nonstop. Problema era ca acest organism se substituia altor organe si institutii cu atributii de control. „Inspectoarele Serviciului de Control nu au procese-verbale tip, cum au celelalte institutii. Presa nu a auzit pana acum de activitatea acestei institutii.
Nu se stie unde merg banii colectati din amenzi si nici nu exista un temei legal pentru functionarea acestui organism. Am dori sa stim ce a constatat Curtea de Conturi Oradea cu privire la acest serviciu, dat fiind faptul ca nu exista nici un proces verbal de sedinta privind infiintarea lui si nici un temei legal.
Parerea noastra este ca el functioneaza in afara legii si ceea ce se intampla cu banii rezultati din amenzi miroase a deturnare de fonduri” - au declarat, la vremea respectiva, patronii mai multor societati comerciale din Oradea.
Asaltati de tot felul de controale si satui sa plateasca amenzi si sa dea spaga trimisilor Consiliului Judetean, mai multi patroni oradeni au expediat o scrisoare deschisa presei, in care demascau coruptia si comportamentul inadmisibil al angajatilor Corpului de Control al CJ Bihor.
„… In data de 26 februarie 2001, toata presa locala a relatat faptul ca extrem de controversatul Corp de Control Comercial din cadrul Consiliului Judetean Bihor a fost, in sfarsit, desfiintat prin votul consilierilor judeteni, care au scos din organigrama nou adoptata acest controversat corp de control comercial… Se pare ca acest serviciu functioneaza bine-mersi in continuare, activitatea nefiind sistata nici macar o zi.
Corpul de Control Comercial, desfiintat doar pe hartie, functioneaza acum sub denumirea Serviciul Control, Sesizari si Reclamatii, asa cum apare titulatura pe stampila utilizata de inspectorii CJBihor, sau Serviciul Mica Privatizare, Turism, Salvamont, Control, Sesizari si Reclamatii, cum apare pe antetul invitatiilor tiparite ce sunt lasate comerciantilor.
In cursul anului trecut (2000 - n.n.), sesizarile si reclamatiile de natura comerciala au fost in numar de trei… Unul dintre vicepresedintii Consiliului Judetean (la acea vreme, vicepresedinti erau Alexandru Kiss si Teodor Fericeanu de la PSD - n.n.) a afirmat in scris ca un caz s-a «finalizat» la un popas turistic din vecinatatea orasului Stei.
Serviciul Control, Sesizari si Reclamatii, care este total in afara legii, se comporta ca un organ de control, in sensul ca verifica orice si oriunde. Din continutul textului din invitatie, asa-zisele atributii ale acestui serviciu sunt date prin lege in competenta altor organe de control legal constituite.
Astfel, acest «organ» actioneaza ilegal in locul Garzii Financiare, Politiei Economice, Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, Corpului de Control al Primariei (verifica autorizatiile de functionare, evidenta primara a unitatii - raport de gestiune, registrul de stoc, registrul de casa, etc.) documentele de provenienta a marfurilor, receptiile, certificatele de calitate, certificatele de garantie-, Inspectoratului de Metrologie (buletinele de verificare metrologice), Inspectiei Muncii (documente privind utilizarea fortei de munca), Inspectiei Sanitare (carnete de sanatate).
Din discutiile avute cu mai multi colegi comercianti, care au apelat la unele cunostinte din OJPC si Corpul de Control al Primariei Oradea, am ajuns la concluzia ca acest serviciu de control este cu totul in afara legii”.
Operatiunea „Jumulirea fraierilor”
„In perioada amintita, nu a aparut in presa nici un raport de activitate al acestui serviciu de control care este finantat din banii publici. Toti comerciantii care primesc invitatii sa se prezinte la control, mai exact la «jumulire», sunt obligati in primul rand sa restituie invitatia-tip, pentru a nu cadea in mana vreunui ziarist.
Mai mult, acest serviciu de control nu stim de ce nu utilizeaza procese-verbale de contraventie sau note de constatare, acte folosite de toate organele de control legal constituite, ci doar niste chitante pe care se trece suma incasata pe loc. In cursul anului 2001, s-a adunat prin acest chitante suma totala de 448.584.000 lei, suma care a ajuns undeva.
In cursul lunii trecute, am primit si eu o invitatie de la acest serviciu de control. A doua zi, dimineata la prima ora, m-am prezentat la locul indicat pe invitatie, adica la biroul acestor inspectori, unde mai asteptau circa 15-20 de colegi comercianti, toti dotati cu mai multe plase cu acte si atentii menite sa rezolve «controlul».
Dupa ce am intrat in birou, mi s-au frunzarit actele si mi s-a spus ca, in cazul meu, amenda este de la 10 milioane de lei in sus, dupa care inspectoarea (Tiurbe Dorina - n.n.) mi s-a plans ca au si ei la randul lor control de la Curtea de Conturi si nu ar dori ca acestia sa consemneze ca ceva nu este in regula la Consiliul Judetean si, ca atare, daca as sponsoriza cu niste produse alimentare de lux in valoare de vreo doua milioane de lei, atunci, pe loc, mi se rupe invitatia si sa consider ca nici nu au fost pe la aceasta unitate a mea.
Astfel am «rezolvat» controlul efectuat de Serviciul Control al CJ Bihor… Atentiile percepute de catre acestia incep de la 1-2 milioane de lei in sus, iar daca nu accepti, primesti pe loc o amenda incasata cu chitanta de cateva milioane pentru cea mai mica abatere”.
Secretomania absoluta ce domneste in Consiliul Judetean nu a putut fi sparta nici de prefectul Ilie Bolojan, care ne-a marturisit ca nici el nu stie cu ce se ocupa Corpul de Control al presedintelui CJ Bihor.
Conform lui Traian Abrudan, fost consilier al presedintelui Consiliului Judetean si care, paradoxal, azi este subprefect, Serviciul de Control al CJ functiona perfect legal pe vremea lui (in 2003) si avea o multime de atributii: „inregistreaza reclamatiile si sesizarile primite; urmareste mentinerea linistii publice prin respectarea programului de activitate autorizat; urmareste protectia si sanatatea consumatorilor de produse alimentare, nealimentare, alimentatie publica si servicii turistice” (ca baza legala pentru functionarea Serviciului si atributiile mentionate au fost invocate Legea nr 1/2001, Legea 32/1968, Legea 12/1990, Ordonanta nr. 58/1998).
Totodata, conform fisei postului, inspectorii Serviciului de Control, Sesizari si Reclamatii verificau „modul de aplicare si respectare a comertului in piete, targuri si oboare; efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute in Codul Comercial sau alte acte normative, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege; documentatia de provenienta a marfurilor (sunt invocate Legea 12/1990, Ordonanta 126/1998); urmaresc incadrarea pe tipuri de unitati a intreprinderilor (e invocata HG 843/1999); urmaresc inscrisul firmei luminoase si tipul de unitate (invocata HG 843); participa la inventarul principalelor resurse turistice si administrarea patrimoniului turistic”.
Alte atributii se refereau la „organizarea si intocmirea documentatiei pentru deplasarea in teritoriu, pentru verificarea agentilor economici in profilul de activitate produse alimentare, nealimentare, alimentatie publica, prestari servicii si turism”; „executa orice alte sarcini ce vor fi date in vederea desfasurarii activitatii in bune conditii in Serviciul Mica privatizare, Turism, Salvamont, Control, Sesizari si Reclamatii”.
Domnilor, desfiintati Politia Economica, Garda Financiara, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Corpul de Control al Primariei si Politia Sanitara, caci acestea au atributii care le dubleaza pe cele ale Serviciului de Control al CJ Bihor!
Abrudan spunea, la vremea respectiva, ca banii rezultati din activitatea acestui serviciu intrau, „in marea lor majoritate, in veniturile Consiliului Judetean”.
„Antenele” lui Kiss
Desi Corpul de Control al CJ Bihor a fost desfiintat in 2003, el a fost reinfiintat in 2004, printr-o hotarare „privind aprobarea infiintarii Corpului de Control al Presedintelui Consiliului Judetean Bihor si trecerea Compartimentului redactional de redactare a Monitoarelor Oficiale ale judetului Bihor de la Serviciul informatica si comunicatii la Biroul secretariat si relatii cu consilierii”.
Baza legala invocata a fost articolul XVI din Legea nr.161/2003, art.90 din Legea nr.188/1999 republicata, privind Statutul functionarilor publici, art.104 litera b si art.109 din Legea Administratiei Publice Locale, nr. 215/2001.
Prin amintita hotarare, s-a aprobat „infiintarea Corpului de Control al Presedintelui, structura executiva formata din 3 posturi, prin suplimentarea numarului de personal existent de la 137 la 140 posturi”.
Presedintele Alexandru Kiss, care se crede, probabil, facator de legi, si-a rezervat dreptul de a dicta dupa bunul sau plac ce sa faca si sa dreaga cei trei „crai” de la Corpul de Control. „Competentele si responsabilitatile Corpului de control vor fi stabilite prin Dispozitia Presedintelui Consiliului Judetean” - zice articolul 2 al Hotararii.
Se pare, insa, ca Alexandru Kiss nu mai este dispus sa riste sa fie luat „la bani marunti” pentru suprapunerea atributiilor Corpului de Control personal cu cele ale altor institutii. Acum, el are alte interese si prioritati. Mai precis, sa fie informat.
„Acest corp de control nu este un organism propriu-zis, el se constituie ad-hoc la solicitarea presedintelui Consiliului Judetean, pentru analiza unor situatii speciale. Corpul de Control nu are nici un fel de atributii de control asupra agentilor economici sau institutiilor publice.
El se afla la dispozitia presedinelui si verifica doar aspecte si probleme ce tin de competenta Consiliului Judetean, cum a fost, de pilda, problema eliberarii certificatelor pentru persoanele cu handicap. Angajatii din componenta Corpului fac parte din structura CJ si nu sunt retribuiti separat pentru activitatea lor.
Ei verifica diverse probleme de interes public, cum ar fi modul de organizare si desfasurare a unor licitatii, dar si reclamatii venite de la cetateni. Va rog sa retineti, Corpul de Control nu face verificari externe! De fiecare data cand verifica ceva, acest organ are sarcini si atributii stabilite precis printr-o delegatie scrisa emisa de presedintele CJ. Nu exista atributii scrise.
Persoanele care fac parte din Corpul de Control nu verifica nimic din proprie initiativa, nu pot da dispozitii si nu pot decide nimic.
Din acest organism fac parte Zwiker Katalin, Sofia Laza si Papp Kristina, dar, prin dispozitia presedintelui, se poate modifica componenta Corpului de Control in functie de speficicul problemei ce trebuie analizate” - ne-a declarat presedintele Consiliului Judetean, Alexandru Kiss, in legatura cu Corpul de Control.
Kiss a mai precizat ca nu exista un buget separat pentru acest organ si ca, dupa parerea lui, Corpul de Control constituit de el are „o eficacitate maxima”.
„Urechile” lui Bolojan
Cei aflati la conducerea Consiliului Judetean sau Prefecturii au tot interesul sa controleze politic sau economic cat mai multe primarii si consilii locale. „Tradarile” politice ale unor primari, care, numai in judetul nostru, s-au inscris cu zecile in partidele aflate la putere, nu sunt chiar intamplatoare.
Avand in vedere atributiile date de Kiss corpului de control, angajatii acestui organism au, practic, acces la orice informatie ce tine de administratia judetului si din directiile si institutiile din subordinea CJ Bihor. Iar dl Kiss stie sa valorifice la maximum orice informatie utila.
Dar sa nu credeti ca doar presedintele Consiliului Judetean are corp de control! Un astfel de organism are si prefectul Ilie Bolojan. Baza legala este HG 460/2005. Corpul de Control al Prefectului este condus de colonelul (r) de politie Ioan Campan, ex-comandant al IJP Bihor.
Obiectivul organismului este „verificrea modului in care institutiile publice judetene aplica si respecta legea”.
Pana aici, nimic de zis, scopul e nobil, dar sa vedem mijloacele! Adica, atributiile.
Care seamana ca doua picatori de apa cu cele ale unui serviciu de informatii: „Desfasoara, in conditiile legii, activitatea de verificare, sprijin si indrumare in ceea ce priveste sfera de competenta a prefectului; in exercitarea atributiilor ce-i revin, colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale si institutiile publice competente; sesizeaza prefectul cand constata disfunctionalitati care persista in activitatea autoritatii administratiilor publice sau a serviciilor deconcertate; efectueaza periodic sau ori de cate ori se impune actiuni de control pe teren la autoritatile administratiei locale in vederea verificarii actelor administrative, precum si a documentatiilor care au stat la baza emiterii acestora; indeplineste si alte atributii dispuse de prefect
(care se pot doar presupune - n.n.); pastreaza confidentialitatea datelor si informatiilor la care are acces si care constituie, potrivit legii, secret de serviciu si nu pot fi publicate sau care constituie informatii clasificate (o notiune foarte discutabila - n.n.), etc., etc.
Din cele de mai sus rezulta ca si prefectul poate folosi Corpul de Control pentru a afla orice doreste din judet. Dupa cum se stie, „depolitizarea” prefectilor a fost doar una de fatada, pentru ca partidele din actuala coalitie de guvernamant sa isi „eternizeze” oamenii in aceasta functie, prefectii fiind acum inalti functionari publici, mult mai greu de destituit.
Cum folosesc ei informatiile culese prin oamenii Corpului de Control, putem doar presupune. Noi am vrut doar sa demonstram ca un organism infiintat legal poate fi folosit si in alte scopuri, iar acestea nu sunt intodeauna legale sau nobile.
In luptele politice si economico-financiare, a fi bine informat e un lucru vital. Culegerea de informatii fiind insa apanajul puzderiei de servicii speciale aparute ca ciupercile dupa ploaie in Romania postdecembrista, liderii politici si sefii judetelor se informeaza si ei cum pot, uneori chiar la marginea legii.
Sub „acoperirea” unor asa zise corpuri de control, acestia si-au creat structuri informative care ii alimenteaza cu informatii despre „tot ce misca” in judet.
