Opoziția din Polonia a obținut o victorie uriașă în alegeri, în special datorită unei creșteri a prezenței la vot a tinerilor și femeilor. Cu toate acestea, orice reformă majoră pe care opoziția democratică va vrea s-o implementeze s-ar putea dovedi o sarcină foarte dificilă.
După anunțarea rezultatelor oficiale știm acum că PiS cel mai probabil nu va putea guverna, deși a obținut și de data asta cel mai mare număr dintre voturile exprimate.
Cu 35.3 %, PiS va avea 194 de mandate în Sejm, camera inferioară dar cea mai importantă a parlamentului polonez. Coaliția Civică, a lui Donald Tusk, a obținut 30.7 % din voturi, care reprezintă 157 de mandate, alianța A Treia Cale (formată din partidul agrar PSL și catolicii moderați conduși de Szymon Holownia) a avut 14.4 la sută, obținând 65 de mandate, iar Stânga (formată din vechea stângă și noua stângă) au primit 8.6 la sută din voturi și 26 de mandate.
În fine, în parlament mai intră și extrema dreaptă, Confederația, cu 7.16 la sută din voturi și 18 mandate.
Deși un scenariu „de groază” posibil era considerat o alianță între PiS și Confederația, rezultatele reale nu le permit să guverneze nici dacă se unesc pentru că nu ajung la o majoritate din totalul de 460 de mandate ale Sejmului.
Explicațiile
La nivel de tactică, opoziția democratică poloneză a învățat lecțiile date de exemplul maghiar. Principalele partide de opoziție au ales să coopereze, dar fără să candideze pe liste comune pentru Sejm.
Este important de menționat că la calcularea mandatelor din Sejm se folosește metoda d’Hondt, considerată cea mai puțin proporțională dintre toate proporționalele, adică recompensează partidele mai mari.
Din această cauză, tentația a fost mare să se meargă pe liste comune, însă până la urmă cele trei partide din opoziția democratică au ales să meargă pe liste separate dar să semneze un pact de non-agresiune și chiar să se susțină deschis în campania electorală.
„Cred că decisiv a fost momentul în care opoziția a început să implementeze, în faptă și în vorbe, un pact informal de non-agresiune,” Michal Sutowkski, un politolog din echipa Krytyka Polityczna, principala publicație de stânga din Polonia, a explicat în timpul unui eveniment post-electoral la Bar Studio in Varșovia, duminică seara.
„Votanții au putut vedea că diversitatea e de fapt un atu, că înseamnă că ai de unde alege, nu neapărat că trebuie să ne certăm între noi.”
Sociologul Gavin Rae, de la Universitatea Kozminski din Varșovia, a declarat pentru HotNews.ro că decizia opoziției de a nu merge pe liste comune a fost foarte importantă:
„Votanții noi stângi nu-l suportă pe Tusk de exemplu, din cauza politicilor neoliberale implementate când a fost prim-ministru și nu l-ar vota niciodata direct. La fel și votanții lui Holownia, al cărui partid s-a format pe premisa că sparge duopolul PiS-Platforma Civică, nu l-ar vota pe Tusk.
În felul acesta, fiecare și-a votat partidul său, dar a contribuit la victoria asupra PiS în același timp.”
La Senat, unde se merge pe un sistem simplu majoritar, opoziția a prezentat câte un candidat comun pentru fiecare circumscripție, cu rezultatul că au câștigat 66 dintre cele 100 de locuri din camera superioară, cu doar 34 mergând la PiS.
Un alt motiv foarte important pentru victoria opoziției este mobilizarea exemplară a votanților săi.
Conform unui exit poll publicat duminică seara de firma IPSOS, creșterile cele mai mari în cifrele de participare la vot față de acum patru ani s-au înregistrat la tineri și femei, ambele categorii preferând opoziția.
„Mobilizarea la vot poate că ne șochează (n.r.- prezența a fost 74,4 %),” explică sociologul Gavin Rae. „Dar dacă ne gândim bine, ea nu vine într-un gol. În ultimii ani, Polonia a devenit celebră în întreaga lume pentru protestele masive ale femeilor pentru drepturile lor.
Mișcarea femeilor a pierdut inițial, dreptul la avort fiind restricționat chiar mai mult de către PiS, dar ele au rămas mobilizate și active. Și iată acum au ieșit la vot ca să lupte mai departe. La fel și cu alte categorii sociale, printre care tinerii LGBT.”
Rae mai atrage atenția că PiS nu și-a pierdut de fapt foarte mulți dintre proprii votanți - de peste opt ani, partidul are mai mereu între 30-40 la sută din voturi.
Schimbarea foarte mare este pe partea opoziției, unde mulți dintre oamenii obișnuiți, care poate la alte alegeri au stat acasă, acum au decis să iasă la vot, atât de teamă că PiS va distruge cu totul democrația din Polonia, dar și pentru că au văzut că opoziția poate prezenta o ofertă diversificată și un mesaj pozitiv.
Așteptările
Donald Tusk. FOTO: SOPA Images / Profimedia
Printre cele mai mari așteptări pe care le au votanții de la opoziția democratică sunt repararea relației cu Uniunea Europeană și reversarea „reformelor” iliberale, prin care PiS a stabilit control politic asupra instituțiilor democratice, mai ales în sistemul judiciar.
Îmbunătățirea relațiilor cu UE poate fi luată de bună dacă opoziția reușește să formeze guvernul. Tusk este fostul președinte al Consiliului European și are relații foarte bune la Bruxelles, iar partidele din alianță sunt toate pro-democratice.
Luni, după anunțarea exit poll-ului, valoarea zlotului în raport cu euro s-a îmbunătățit față de lunile precedente, pe fondul încrederii investitorilor că relațiile cu UE vor reveni la normal și că Polonia va începe curând să primească bani din cele 35 de miliarde de euro din fondul de redresare post-pandemie, pe care nu le-a încasat niciodată din cauza problemelor cu justiția.
Remedierea problemelor din justiție, însă, sau orice alte reforme majore pe care opoziția democratică le-ar vrea implementate, nu vor fi chiar așa de ușor de realizat.
Președintele Andrei Duda, un aliat al PiS, este la putere până în 2025 și poate bloca orice inițiativă legislativă a guvernului prin veto - opoziția nu are majoritatea de trei cincimi din Sejm necesare pentru a anula apoi un astfel de eventual veto.
În plus, PiS a umplut atât Tribunalul Constituțional cât și multe camere ale Curții Supreme cu aliați, ceea ce înseamnă că curțile superioare pot fi și ele determinate să blocheze inițiative legislative care nu ar plăcea partidului actual de guvernământ. Există un scenariu posibil în care PiS, ca principal partid de opoziție, va pune cât mai multe piedici posibile noului guvern democratic, încercând să forțeze prăbușirea lui și alegeri anticipate cam peste un an.
Astfel de presiuni exterioare s-ar adăuga peste problemele inerente guvernării unei coaliții formată din partide care, dincolo de orientarea pro-democratică și pro-europeană, sunt foarte diferite. Alături de Coaliția Civică, un partid liberal de centru, vom avea la guvern stânga, mai ales „noua stângă”, tineri care vor politici foarte progresive pentru femei, minoriți sexuale și de gen, dar și în domeniul schimbărilor climatice și al imigrației. Pe de altă parte, A Treia Cale este formată din două partide catolice, unul mai moderat, iar altul - al fermierilor - mai tradițional.
Liderul PSD, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat chiar marți că nu va fi de acord ca dreptul la avort în primul trimestru, susținut de stânga și de Tusk și important pentru o proporție mare dintre votanții opoziției, să fie inclus în pactul de guvernare pe care trebuie să îl semneze zilele acestea cele trei partide.
Relația cu Ucraina
Michal Kolodziejczak, cel mai cunoscut lider al fermierilor care au protestat împotriva importurilor ucrainiene, a candidat pe listele partidului lui Tusk. FOTO: Beata Zawrzel / Zuma Press / Profimedia
În ce privește relația cu Ucraina, nu sunt motive să ne așteptăm la schimbări majore de direcție. Polonia va continua să-și susțină vecinul, așa cum a făcut-o și sub PiS, în ciuda schimbărilor de ton ale partidului de guvernământ din timpul campaniei electorale.
Rezerve pot rămâne, mai ales în ce privește tematica importurilor de cereale: Michal Kolodziejczak, cel mai cunoscut lider al fermierilor care au protestat împotriva importurilor ucrainiene, a candidat pe listele partidului lui Tusk.
Însă per total, este posibil ca retorica să redevină mai rațională. Coaliția Civică este mult mai puțin interesată de politică istorică decât PiS și mai concentrată pe reconciliere în ce privește rănile istorice. Unde PiS începuse, sub influența extremei drepte, să dea semne de oboseală față de refugiații din Ucraina, cu opoziția la putere este posibil să revenim la o atitudine preponderent constructivă.
Donald Tusk și opoziția nu au chestionat de asemenea niciodată investițiile masive făcute de PiS în armată, către care se duc resurse majore din bugetul de stat și împrumuturi suplimentare. Nu avem motive să credem că vor schimba această direcție - iar dacă vor ajunge să mai renunțe la unele cheltuieli, o vor face tacit.
Per total, pe acest subiect, ca și pe multe de politică externă, ne putem aștepta la o aliniere mai coerentă între Varșovia și Bruxelles. Asta va însemna și că Ungaria va trebui să se reorienteze spre Slovacia când va avea nevoie de un partener pentru a bloca politici comune europene.
Pașii următori
Interesant este că, în ciuda rezultatului foarte clar în favoarea opoziției, este posibil ca cele trei partide să ajungă să guverneze abia în noiembrie-decembrie.
De ce? Pentru că, în Polonia, cutuma (nu legea) este ca președintele să nominalizeze un prim-ministru din partidul cel mai mare, care este, chiar și după aceste alegeri, PiS. Încă dinainte de alegeri, Duda a făcut referire la acest obicei, indicând că se va ține de el.
În scenariul cel mai lung, poate lua o lună până la convocarea noului parlament și apoi încă o lună în care un eventual guvern propus de PiS să fie respins de parlament.
„Știm din experiență că PiS e în stare să facă tot posibilul să fure parlamentari de la alte partide, ca să poată crea o majoritate,” Adam Jasser, editor la Visegrad Insight, o publicație specializată pe Europa Centrală, a spus luni într-o convorbire cu cititorii pe tema alegerilor.
„Chiar dacă nu reușesc să formeze o majoritate, tot mai pot oricum să folosească pârghii instituționale ca să pună piedici opoziției.”
Într-adevăr, liderii PiS au indicat deja săptămâna asta că ar vrea sa formeze o alianță cu partidului agrar (șeful PSL, Kosniak-Kamysz respinge cu tărie aceasta posibilitate). Iar experții juridici au atras atenția că, la Curtea Supremă, camera responsabilă cu validarea alegerilor este tocmai una dintre cele pe care PiS a avut grijă din timp să le umple cu acoliți.
Însă, în ciuda acestor temeri, deocamdată, nu au apărut semne că PiS ar încerca să stea la putere cu orice preț.
Duminică seara, după anunțarea exit poll-ului, liderul PiS Jaroslaw Kaczynski a vorbit și despre posibilitatea ca partidul său să nu ajungă la guvernare.
Kaczynski însuși are 75 de ani și, deși este renumit pentru stilul său combativ, e posibil să nu mai aibă energia necesară pentru un conflict atât de puternic, cum ar fi să încearcă să se agațe de putere chiar dacă nu poate forma o alianță viabilă.
27
27
