Cea mai importanta miza a summitului care s-a incheiat vineri la Bruxelles a fost semnarea tratului fiscal al UE, cea mai mare provocare au fost solutiile nationale de crestere economica, cel mai tensionat moment s-a anuntat statutul de candidat al Serbiei la UE blocat de Romania si parafat apoi printr-o intalnire la nivel inalt cu presiuni pe Olanda in privinta extiderii Schengen.

Sarkozy, Merkel si Christofias (presedintele Ciprului) se felicita sub ochii lui van RompuyFoto: Consiliul European

Tratatul fiscal al UE – un acord interguvernamental care stabileste reguli fiscal si bugetare clare si proceduri stricte de raport si monitorizare a Bruxelles-ului in statele membre, a fost parafat in cadrul unei ceremonii, vineri dimineata, de sefii de stat si de guverne din UE. 24 de lideri UE si-au pus semnatura pe tratat, unul singur, Traian Basescu – data (gresita) si semnatura, Cehia nu a fost de acord cu prevederile privind datoria publica si nu a aderat la acord, iar Marea Britanie l-a contestat vehement de la bun inceput.

"Ce atata problema. Aia este semnatura mea. Nu o sa o conteste nimeni de la UE", a raspus razind Traian Basescu la intrebarea de ce a semnat altfel decat ceilalti.

Ce reguli impune tratatul fiscal al UE

1. Tratatul stabileste ca limita a deficitului structural pragul de 0,5% (asa-zisa "regula de aur"), iar in cazul in care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% si nu exista riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice, acest deficit structural poate sa ajunga la circa 1% din PIB.

2. Atunci cand se inregistreaza o abatere de la acest obiectiv se declanseaza automat un “mecanism de corectie", prin care statul membru in cauza va fi obligat sa aplice masuri si recomandari ale Bruxelles-ului pentru a se incadra in limitele din tratatul fiscal.

3. Statele din zona euro au sanctiuni automate daca nu respecta recomandarile UE. Sanctiunile financiare pot ajunge la 0,1% din produsul intern brut al statului indisciplinat.

4. Doar tarile care semneaza si ratifica tratatul pot beneficia apoi de imprumuturi din fondul permanent de urgenta al zonei euro, asa numitul Mecanism European de Stabilitate, a carui intrare in vigoare a fost grabita cu un an din cauza costurilor mari de imprumut ale statelor lovite de criza datoriilor.

Ecuatia unor negocieri complicate: UE – SERBIA – ROMANIA – OLANDA – SCHENGEN

Campania Serbiei de a castiga "statutul de candidat" – un castig simbolic pe drumul ei spre aderarea la Uniunea Europeana - se contura ca unul dintre cele mai controversate subiecte, potrivit diplomatilor, citati de FT. Cu toate acestea, luni, la prima strigare pe acest subiect, in cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe, statutul Serbiei era planificat sa "treaca" fara probleme. Blocajul a aparut suprinzator din partea Romaniei, a carei "rezistenta incapatanata" era de asteptat sa genereze agitatie la summit.

FT: Opozitia pe Serbia, "un truc romanesc" pentru a atrage atentia pe Schengen

Ministrii europeni convenisera marti sa recomande Serbia pentru statutul de candidat dupa ce au obtinut un acord de ultim moment cu Kosovo, dupa mai bine de un an de negocieri. Mai multi oficiali, printre care presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, "s-au ingramadit sa laude" Serbia, pentru ca ar fi facut tot ce i s-a cerut.

Romania a aparut insa ca un obstacol principal. Bucurestiul a incercat sa aduca noi conditii pentru candidatura Serbiei, invocand ingrijorari legate de situatia comunitatii minoritatii romane din Serbia. Aceasta opozitie a fost vazuta ca un "truc romanesc", mai scrie FT, pentru atrage atentia in legatura cu o alta nemultumire a sa: refuzul continuu al Olandei de a-i accepta pe romani si pe bulgari in spatiul fara frontiere Schengen, in ciuda faptului ca ambele state au indeplinit toate cerintele necesare. "Aceste doua aspecte ar putea sa nu fie legate, dar tacticile spre asta conduc", explica jurnalistii de la Financial Times.

Mai multi diplomati au declarat pentru FT ca starea de spirit pe aceste subiecte era la fel de tensionata ca cea de la reuniunea de marti cand ministrii s-au confruntat in mod repetat cu romanii.

Telefoanele Bruxelles – Bucuresti

De atunci a urmat o avalansa de telefoane catre Bucuresti. Presedintele Traian Basescu a fost sunat de presedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, in timpul reuniunii de marti de la Consiliul pentru Afaceri Generale la care a participat ministrul de externe, Cristian Diaconescu.

In timpul fotografiei de grup de joi, a liderilor UE reuniti la summit, Traian Basescu a discutat intens cu presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, devenit un aliat al Romaniei si Bulgariei dupa ce a pus in consiliu problema Olandei pe Schengen si a lipsei de reactie legata de site-ul olandez al PVV – partid din coalitia de guvernare – si care incita de discriminarea est europenilor.

"Este inacceptabil. Acest fel de actiuni distrug UE", a spus Schulz, care a criticat pana si Consiliul European pentru ca nu a scris "un cuvant" in concluziile sale despre discriminarea europenilor din Est "care nu sunt cetateni de mana a doua". Mai multe surse diplomatice au spus ca decizia pe Serbia era in servieta lui Traian Basescu.

Cat de grava era problema protocolului pe minoritatea din Serbia

Protocolul cerut de Romania autoritatilor sarbe care sa stabileasca dreptul membrilor minoritatii romane de a se numi cum doresc – conditia oficiala pentru ca Bucurestiul sa deblocheze acordul UE - Serbia - a fost semnat, la Bruxelles, precipitat, fara alte dezbateri intre reprezentanti diplomatici din cele doua tari.

Basescu obtine, inaintea discutiilor din Consiliul European, o intrevedere pe Schengen la nivel inalt: el, premierul bulgar, Boiko Borisov, si premierul olandez Mark Rutte, unde aveau sa fie discutate modalitati de deblocare a negocierilor pe aderarea Romaniei si Bulgariei.

"Este pentru prima data cand se stabileste un termen pe aderarea la Schengen. Exista acum un termen limita pentru luarea unei decizii - Consiliul JAI din luna septembrie", a explicat Basescu, dupa incheierea summitului. Alte conditii Romania nu mai are de indeplinit, ci Olanda trebuie sa respecte tratatul UE, a mai spus seful statului.

CRESTEREA ECONOMICA A UE

Liderii UE au stabilit teme si termene clare pentru cateva actiuni prioritare la nivel de UE care sa genereze crestere economica: consolidarea pietei unice si eliminarea tuturor barierelor ramase (termen: iunie 2012), finalizarea pietei digitale, cresterea comertului electronic si reducerea costurilor cu infrastructura de banda larga de mare viteza (termen: 2015), reducerea sarcinilor administrative si reglementarilor ca sprijin pentru IMM-uri, reducerea somajului si crearea de locuri de munca.

Reprezentantul fiecarui stat membru a prezentat la summit retete de succes care au dat rezultate la nivel national. Inaintea reuniunii, o scrisoare din 12 capitale europene, transmisa Consiliului European, propunea un plan de crestere economica. Printre ele, Marea Britanie - al carei premier, David Cameron, s-a plans ca nici una dintre propunerile sale nu a fost pusa in concluziile summitului.

In schimb, potrivit The Telegraph, "presedintele Consiliului European a inclus propunerile Frantei si Germaniei “aproape cuvant cu cuvant". Sarkozy ar fi replicat, potrivit unei postari pe Twitter de la Open Europe: “Sunt bucuros ca prietenii britanici iubesc atat de mult Europa ca ii trimit scrisori".

Nu e prima ironie a presedintelui francez la adresa premierului britanic.