Traseul standardizat al pacientului oncologic, de la momentul diagnosticului până la scoaterea din evidențele oncologice fie prin vindecare, fie din cauza decesului, este unul dintre cele mai importante obiective ale Planului Național de Cancer, recent adoptat de Parlament și promulgat de președintele Klaus Iohannis, afirmă conf. dr. Michael Schenker, președinte al Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
Este necesară scurtarea intervalelor de timp între diferite etape ale managementului pacientului
Ruta urmată de pacient de la momentul diagnosticului până la deces sau scoaterea din evidențele oncologice din alte motive cuprinde totalitatea interacțiunilor pacientului cu medicii, cu sistemul medical, cu instituțiile implicate în managementul fiecărui pacient în parte.
Potrivit conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, există 5 etape specifice diagnosticului oncologic de rutină: suspiciunea în urma unui prim simptom/semn identificat la investigații paraclinice, orientarea diagnosticului către un anumit tip de cancer, confirmarea diagnosticului de certitudine, evaluarea extensiei cancerului (stadializarea) și evaluarea statusului biologic al pacientului. Toate aceste etape trebuie foarte bine definite pentru fiecare tip de cancer.
„Acest traseu standardizat al pacientului urmărește câteva obiective foarte clare. Unul dintre ele, poate printre cele mai importante, este omogenitatea serviciilor medicale oferite în diverse centre oncologice. Pentru țara noastră, acest obiectiv este foarte important, deoarece în momentul de față este un grad foarte mare de heterogenitate atât în ceea ce privește tipul de servicii medicale din centrele egale ca nivel de competență, cât și în ceea ce privește calitatea serviciilor oferite. Un al doilea obiectiv al traseului pacientului este asigurarea că pacientul a trecut prin toate etapele necesare, prin toate investigațiile recomandate pentru diagnostic sau au fost efectuate toate intervențiile terapeutice optime. Alt obiectiv extreme de important este scurtarea intervalelor de timp dintre diferitele etape ale managementului pacientului”, a declarat conf. dr. Michael Schenker în cadrul dezbaterii „Politici și strategii europene și românești în domeniul oncologiei”, organizată de Revista Politici de Sănătate.
Câteva dintre motivele identificate de specialist care pot conduce la întârzieri în scurtarea traseului pacientului sunt problemele legate de legislația de achiziții publice, respectiv disponibilitatea medicamentelor în farmaciile cu circuit închis ale centrelor oncologice, disponibilitatea fondurilor în programul național de oncologie, lipsa unor echipamente de diagnostic în anumite centre sau chiar în anumite regiuni ale țării, lipsa unei resurse umane suficiente corelate cu volume mari de pacienți care se adresează unor centre.
Accesul la screening în România este în continuare extrem de limitat
Comisia Europeană a invitat statele membre să numească autoritățile competente pentru a participa în acțiunea comună privind inegalitățile în cancer - cu un buget de un milion de euro.
Institutul Național pentru Sănătate Publică (INSP) este autoritate competentă pentru acțiunea comună privind inegalitățile în cancer, pentru acțiunea privind cancerul și alte boli netransmisibile și în acțiunea comună privind vaccinarea anti-HPV. De asemenea, experți ai Institutului participă ca personal de suport în acțiunea comună al cărei lider de consorțiu este European Cancer Organisation.
„Profilul de tață al inegalităților în cancer care utilizează date din registru va fi publicat în cursul lunii februarie a anului 2023. Una dintre constatări este că ne lipsesc foarte multe date care să ne permită identificarea inegalităților naționale între grupurile socio-profesionale și între regiuni sau zone ale țării”, a afirmat dr. Carmen Ungurean, coordonator prevenție și screening pentru cancer în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.
Dr. Carmen Ungurean atrage însă atenția că „există cancere prevenibile ale căror incidențe și mortalități sunt nepermis de mari, prin comparație cu Uniunea Europeană (de exemplu, cancerul de col uterin are acești indicatori de trei ori mai mari decât media europeană).”
”Accesul la screening în România este în continuare extrem de limitat atât la nivelul populației generale, cât și între grupuri socio-profesionale. Sunt inegalități de acces care țin foarte mult de dotare, de infrastructură, dar și de persoane. Aș vrea să atrag atenția că ar trebui să avem registru de cancer care să ne permită să identificăm inclusiv inegalitățile, dar nu ne oferă și soluții. Totul depinde de resursa umană. În oameni stă puterea de a analiza și de a interpreta aceste date oferite de registru și de a lua decizii bazate pe date”, a afirmat dr. Carmen Ungurean, în cadrul dezbaterii ”Politici și strategii europene și românești în domeniul oncologiei”.
Expertul a mai atras atenția asupra unei alte surse de finanțare existente – Programul Operațional Sănătate (POS) - aflat în curs de aprobare până la sfârșitul anului 2022, care adresează domeniul oncologiei într-un mod comprehensiv, de la prevenție până la paliație, de la soluții simple, bazate pe soluții puțin costisitoare, până la cercetare, diagnostic și tratament de precizie. Valoarea totală a POS este de aproape 6 miliarde de euro, din care un procent important este alocat oncologiei.
Screening în toate tipurile de cancer și medicină personalizată
Uniunea Europeană are responsabilitatea de a asigura un nivel ridicat de protecție umană prin armonizarea strategiilor de asistență medicală. Cu toate acestea, responsabilitatea principală pentru asistența medicală revine statelor membre, a declarat europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Grupului de interese privind cancerul din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii „Politici și strategii europene și românești în domeniul oncologiei”.
Succesul și valoarea Planului european de combatere a cancerului depind în mare măsură de capacitatea UE de a încuraja și de a permite statelor membre să investească în îngrijirea cancerului, de la prevenire la vindecare, spune europarlamentarul.
„Este esențial ca UE să încurajeze țările europene să înțeleagă pe deplin această oportunitate de a investi. Acest lucru va ajuta la evitarea mai multor cazuri de cancer și, la fel de important, va asigura că persoanele cu cancer beneficiază de cea mai bună îngrijire posibilă”, subliniază Cristian Bușoi.
Cheia pentru acest lucru: trecerea de la un model de tratament reactiv la o abordare inovatoare de sănătate publică: „Dincolo de a oferi un cadru pentru inovare, Planul european de combatere a cancerului va trebui să stimuleze și să sprijine statele membre să investească în plan dacă acesta își ating obiectivele, dar și să ofere cadrul potrivit pentru ca sectorul farmaceutic să continue să investească în inovare în scop oncologic. Noile politici trebuie să aibă un buget suficient și să stabilească indicatori și obiective clare de rezultat, pentru a se asigura că implementarea politicilor nu este compromisă de lipsa resurselor.”
„Investițiile în îngrijirea cancerului de-a lungul întregului parcurs, cu un accent puternic pe cercetare și inovare, au beneficii clare. Prevenirea și tratamentul eficiente, centrate pe persoană, îmbunătățesc rezultatele nu numai pentru individ, ci și pentru familiile acestora, comunitatea și societatea în general”, mai spune Cristian Bușoi.
Screeningul este necesar în toate tipurile de cancer, subliniază europarlamentarul: „Salut voința Președinției de a încheia dezbaterea privind recomandările referitoare la programele de screening și la pacienții cu cancer și de a extinde programele de screening pentru alte tipuri de cancer. Există diferențe semnificative, medicale și politice, între țările UE când vine vorba de screening. În calitate de președinte al Grupului de interese privind cancerul din Parlamentul European, săptămâna trecută am trimis o scrisoare Consiliului și Comisiei privind importanța investițiilor în cancerul pulmonar și extinderea recomandării Consiliului privind, de asemenea, depistarea cancerului pulmonar. Dar nu vreau să subliniez unele tipuri de cancer astăzi, pentru că scopul nostru comun ar trebui să fie acela de a avansa și de a face screening pentru toate tipurile de cancer: să avansăm și să luptăm împotriva fragmentării în tratament pentru toate tipurile de cancer și, desigur, pentru a convinge statele membre să includă cât mai multe tipuri de cancer în planurile lor naționale.”
De asemenea, medicina personalizată este un mare pas înainte pentru pacienți: „Aș dori să profit de această ocazie pentru a sublinia importanța accesului la tratament personalizat în domeniul oncologiei. Progresele în medicina personalizată vor crea o abordare de tratament specifică individului și genomului acestuia și vor oferi diagnostice mai bune cu o intervenție mai devreme și dezvoltarea de medicamente și terapii mai eficiente. Acest lucru ar avea un potențial mare pentru pacienții cu cancer, și în special pentru pacienții cu cancere rare, sau pentru tipurile de cancer pediatrice.”
