Time: Cum a devenit razboiul din Libia o afacere franco-britanica

de Andra Ciubotaru     HotNews.ro
Luni, 21 martie 2011, 23:47 Actualitate | Internaţional

Nicolas Sarkozy si David Cameron la Palatul Elysee
Foto: Reuters
De ce Franta si Marea Britanie se afla in fruntea operatiunii militare impotriva Libiei? De ce fortele armate fraceze si britanice iau parte la aceste operatiuni militare si de ce diplomatii celor doua tari au facut tot posibilul sa conduca negocierile inspre adoptarea Rezolutiei 1973 de catre Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite? Cum se poate explica politica franco-britanica? Revista Time incearca sa gaseasca raspunsurile la aceste intrebari.


Premierul britanic David Cameron a declarat că actiunea militara impotriva lui Muammar Gaddafi este "necesara, legala si corecta". Cameron crede ca Marea Britanie "nu ar trebui sa stea deoparte in timp ce acest dictator isi ucide propriul popor". Presedintele Frantei Nicolas Sarkozy a explicat: "Vom interveni datorita unei constiinte universale, care nu poate tolera astfel de infractiuni".

Este ceea ce se intampla acum in Libia de interes national direct pentru Marea Britanie si pentru Franta?

Libia are deschidere la Marea Mediterana, de partea cealalta de Europa. Natiunea numara doar 6,5 milioane de oameni: un pic mai mult decat El Salvador si un pic mai putin decat Honduras.

Libia are petrol si gaze - insa aceste resurse reprezinta mai putin de 2% din rezervele de petrol din lume, iar tehnologia actuala este pe cale de a face gazele disponibile din abundenta, astfel incat conteaza mai putin ce tara le detine. Este dificil de pus masurile actuale luate de catre Franta si Marea Britanie pe seama unor motive comerciale.

Imigratie? Intr-adevar, instabilitatea din Maghreb tinde sa produca fluxuri de imigranti inspre nord. In cazul Libiei, cei care au fugit din calea revoltelor au ajuns initial in Italia, de unde li s-a deschis drumul spre celelalte tari membre ale Uniunii Europene. Insa, este greu de imaginat ca ar putea fi vorba despre o criza a refugiatilor greu de gestionat, in cazul in care Muammar Gaddafi ar ramane la putere. Marea Mediterana nu este o granita peste care se poate trece cu usurinta.

Istorie? Marea Britanie, in ciuda apropierii sale de Gaddafi sub guvernul lui Tony Blair, are putine motive sa aiba incredere in liderul libian. In anul 1984, Yvonne Fletcher, o politista britanica, a fost impuscata mortal in piata St James din Londra, in fata ambasadei libiene. Ambasada a fost sub asediul politiei timp de 11 zile, iar incidentul a dus la ruperea relatiilor diplomatice dintre cele doua tari. In decembrie 1988, zborul Pan Am 103 de la Londra la New York este atacat deasupra Scotiei: 259 de persoane si-au pierdut viata la bord si 11 la sol, in Lockerbie. Pe 22 februarie 2011, in timpul protestelor libiene, fostul Ministru al Justitiei, Mustafa Mohamed Al Abud Jeleil, a declarat intr-un interviu pentru ziarul suedez "Expressen" ca Muammar al-Gaddafi a ordonat personal atentatul. Insa, memoria acestor doua episoade nu este un motiv suficient pentru inceperea operatiunilor militare.

Sarkozy s-a situat de partea gresita a baricadei la inceputul Primaverii Arabe, cand l-a sustinut pe dictatorul Ben Ali chiar si dupa ce tunisienii se ridicasera impotriva lui. Presa sugereaza ca Sarkozy isi doreste sa conduca acum operatiunile militare din Libia pentru a recupera reputatia Frantei in Lumea Araba si pentru a intra in cartile de istorie. Succesul operatiunii militare din Libia nu este insa garantat, cu atat mai mult cu cat initiativa nu se bucura de popularitate uniforma in tarile arabe.

Exista voci care spun ca Franta si Marea Britanie isi alimenteaza in Libia iluziile de grandoare, vrand sa demonstreze ca inca mai sunt "mari puteri". Totusi, Franta si Marea Britanie sunt democratii si in niciuna dintre cele doua tari alegatorii nu apreciaza "avantul" militar.

Cum se poate explica politica franco-britanica?

In primul rand, este posibil sa existe o credinta autentica in ambele guverne, potrivit careia Statele Unite - "natiunea indispensabila" - nu pot face totul, iar lumea ar fi un loc mai sigur daca alte tari ar ajuta Statele Unite sa asigure stabilitatea globala. Britanicii ar putea spune ca o astfel de politica este dezastruoasa, daca luam in considerare exemplul aliantei americano-britanice din Irak. Asta nu inseamna insa ca principiul este lipsit de valoare.

In al doilea rand, este posibil ca ambele guverne sa fi ajuns la concluzia pe care a elaborat-o Tony Blair intr-un articol publicat in cotidianul londonez "The Time" si, mai apoi, in Wall Street Journal. Blair a argumentat ca, atunci cand ne confruntam cu o criza similara celei din Libia, "inactiunea este o decizie, o politica ce are consecinte".

Daca Marea Britanie, Franta si SUA nu ar fi facut nimic, aceasta ar fi fost o decizie in sine. Privita din aceasta perspectiva, decizia de a incepe o operatiune militara in Libia pare mai usor de inteles.



Relatiile libiano-britanice:

septembrie 1969: Gaddafi conduce o lovitura de stat impotriva regelui Idris I al Libiei, care se bucura de sprijinul Regatului Unit. Fortele britanice ale Special Air Service (SAS) il acuza pe Gaddafi de finantarea actiunilor teroriste ale miscarii Black September.

1972: Marea Britanie suspecteaza ca Libia a livrat arme pentru Armata Republicana Irlandeza (IRA), dupa ce unul dintre liderii IRA, Joe Cahill a vizitat tara araba.

1984: Yvonne Fletcher, o politista britanica, a fost impuscata mortal in piata St James din Londra, in timpul unei demonstratii anti-Gaddafi desfasurate in fata ambasadei libiene. Ambasada a fost sub asediul politiei timp de 11 zile, iar incidentul a dus la ruperea relatiilor diplomatice dintre cele doua tari.

21 decembrie 1988: Zborul Pan Am 103 de la Londra la New York este atacat deasupra Scotiei: 259 de persoane si-au pierdut viata la bord si 11 la sol, in Lockerbie. Pe 22 februarie 2011, in timpul protestelor libiene, fostul Ministru al Justitiei, Mustafa Mohamed Al Abud Jeleil, a declarat ca Muammar al-Gaddafi a ordonat personal atentatul.

aprilie 1999: Libia preda doi suspecti in atacul asupra zborului Pan Am 103. Acestia sunt judecati in Olanda, in temeiul dreptului scotian.

ianuarie 2001: Abdel Basset al-Megrahi este gasit vinovat de crima, iar Al-Amin Khalifa Fahima este achitat. Megrahi este condamnat la inchisoare pe viata.

martie 2003: Libia ajunge la un acord politic cu Marea Britanie privind acceptarea responsabilitatii civile pentru atacul asupra aeronavei. Libia este de acord sa plateasca aproximativ 2,7 miliarde de dolari in total.

2004: Reabilitarea lui Gaddafi este completa atunci cand Tony Blair, premierul britanic de la vremea respectiva, il viziteaza la Tripoli.

2009: Megrahi este eliberat dintr-o inchisoare scotiana pe motiv ca a fost diagnosticat cu cancer la prostata in faza terminala. Este primit ca un erou la Tripoli si este inca in viata. Decizia de a-l elibera pe Megrahi determina o ruptura diplomatica majora intre Marea Britanie si Statele Unite.


Relatiile franco-libiene:

1967: Franta si Libia au dezvoltat relatii deosebit de stranse dupa razboiul din iunie 1967, cand Franta a relaxat embargoul de arme asupra combatantilor din Orientul Mijlociu si a convenit sa le vanda arme libienilor.

1974: Cele doua tari au semnat un acord prin care Libia se obliga sa garanteze aprovizionarea cu petrol in schimbul asistentei tehnice si cooperarii financiare.

1976: Libia a catalogat Franta drept "negustor de arme", pentru ca furniza arme pentru ambele parti implicate in conflictul din Orientul Mijociu. Mai tarziu, Libia a criticat Franta pentru ca a vandut arme Egiptului.

1978: Gaddafi a declarat ca, desi relatiile economice cu Franta au fost bune, cele politice lasau de dorit. Gaddafi a acuzat Franta ca a revenit la o politica colonialista, criticand interventiile militare franceze din Sahara de Vest, Ciad si Zair.

1980: Discordia franco-libiana se concentreaza pe situatia din Ciad. Cele doua tari au sprijinit parti opuse in Razboiul civil din Ciad.

10 martie 2011: Franta este prima tara din lume care recunoaste Consiliul National de tranzitie in calitate de guvern legitim in Libia, in contextul revoltei din impotriva lui Muammar Gaddafi.


Citeste mai multe despre   























14429 vizualizari

  • +2 (22 voturi)    
    mafie (Marţi, 22 martie 2011, 0:00)

    MirceaA [utilizator]

    exact o istorie a unor clanuri mafiote. Acum unele clanuri s-au hotarat sa elimine un alt clan. Punct.
    • +7 (17 voturi)    
      Trist dar adevarat (Marţi, 22 martie 2011, 0:43)

      nano2k [utilizator] i-a raspuns lui MirceaA

      Guvernele care ne conduc nu sunt altceva decat niste clanuri care se inhaita pentru a fura si a prada ce au altii.

      Mafia e la toate nivelurile. Problema e ca baietii astia au sub comanda bombe, avioane, vapoare pentru care prostii platesc cu bani si, mai rau, cu viata.

      Cand vor fi terminat de praduit, se vor bate iar intre ei ca orbetii. Vor inventa motive gen "rasa superioara" si altele de genul asta ca sa isi dea in cap unii altora, pentru ca istoria se repeta, nu?
      • +4 (6 voturi)    
        trebuie ... (Marţi, 22 martie 2011, 8:31)

        Fabian [anonim] i-a raspuns lui nano2k

        rulate stocurile militare, consumate, improspatate, trebuie verificate noile arme etc., adica e mult de munca si Libia era o ocazie foarte buna, opinia publica internationala nu-i iubeste pe dictatori.
    • +2 (2 voturi)    
      =)) (Marţi, 22 martie 2011, 13:15)

      resita31 [utilizator] i-a raspuns lui MirceaA

      rofl... iar englezul a fost mai jmecher decat francezul si a pozat de pe o treapta mai sus si la facut pe francez sa intanda mana... :)))
      • 0 (0 voturi)    
        Din contra... (Marţi, 22 martie 2011, 22:11)

        aqualung [utilizator] i-a raspuns lui resita31

        Mi se pare că Sarkozy e ăla care stă cu o treaptă mai sus :)
  • +12 (12 voturi)    
    money makes the world go round... (Marţi, 22 martie 2011, 1:14)

    flo [anonim]

    un razboi e echivalent cu profit. se testeaza arme, se comanda altele, se finanteaza proiecte de cercetare... au vazut si francezii ce de mai bani si-au tras americanii in irak. si cum ei nu pot duce un razboi singuri, s-au aliat cu englezii, care vor profita si ei. banii "e cauza", restul "e argumente" :)
    • +3 (3 voturi)    
      money (Marţi, 22 martie 2011, 2:03)

      adriano [anonim] i-a raspuns lui flo

      dada perfecta dreptate ai BANU e cauza
    • +7 (9 voturi)    
      Nu stiu daca e chiar asa (Marţi, 22 martie 2011, 2:19)

      SKB [anonim] i-a raspuns lui flo

      Parca de la americani a pornit criza. Sa fie din cauza "profitului" razboaielor din Irak si Afganistan?

      Ironia e ca acum vesticii nu mai vor imigratie. Vor ca sclavii sa stea in tarile lor si sa lucreze pe cat mai putini bani. Poluarea, mizeria, aglomeratia, problemele guvernarii, toate astea sa ramana in afara raiului pe care l-au construit. Au ajuns la nivelul la care au reusit sa continue sa creasca economic fara sa ma creasca numarul populatiei si vor mentinerea status-quo-ului.

      Revolutiile din lumea musulmana au fost o surpriza pentru toata lumea, spre deosebire de revolutiile din estul Europei. Abia acum se reorienteaza si vesticii, au fiori cand se gandesc ca s-ar putea crea un stat mare si lat, sub controlul Al-Queda. SI desi e criza si nimeni nu are chef de un razboi acum, fiindca nu mai e ca pe vremuri, nu mai poti trimite sclavii la batalie, ci trimiti tot felul de chestii scumpe, arunca ce pot si ei, in speranta ca vechiul "divide et impera" va functiona inca o data.

      Libia e perfecta. Populatie relativ mica, dar mai ales dezbinata, e putin probabil sa fie un razboi de lunga durata, are petrol care apoi sa finanteze reconstructia tarii si ai separat in doua nordul Africii, in inima unui potential stat musulman nord african. Franta e prima care sare fiindca 3 milioane de imigranti arabi e ultimul lucru de care are nevoie Sarkozy.

      Nu as paria pe un razboi lung.
      • +1 (3 voturi)    
        orice razboi este profitabil (Marţi, 22 martie 2011, 8:40)

        florin [anonim] i-a raspuns lui SKB

        Poate nu pentru o natiune, dar in orice caz este foarte profitabil pentru fabricantii de armament, care au un cuvant de spus si in politica
  • +8 (8 voturi)    
    ... (Marţi, 22 martie 2011, 2:35)

    dragos234 [utilizator]

    Se pare ca "motorul franco-german" e bun numai la platit datoriile Greciei si alte gauri negre ale UE. Cand e vorba de "marea" politica atunci cuvantul Germaniei nu mai inseamna nimic. Franta isi ia jucariile si se joaca cu britanicii si americanii.
    Asta e lectie pt nemti sa vada cu cine au de-a face si ca toti banii lor nu inseamna nimic cand e vorba de forta militara.
  • 0 (8 voturi)    
    Titlu inselator (Marţi, 22 martie 2011, 4:46)

    bladd [anonim]

    "razboi franco-britanic" inseamna razboi intre Franta si Marea Britanie. In cazul de fata titlul e complet nepotrivit. Dar ce conteaza daca atrage atentia... Hotnews, atentie, incet incet vi se schimba publicul... sunt sute de comentarii anti-occidentale la stirile despre Libia, asta nu va alarmeaza deloc?
  • -3 (5 voturi)    
    Those Normans! (Marţi, 22 martie 2011, 5:59)

    Ioan_ [anonim]

    De cand au venit Normanzii aia prin sec.X s-au cam dus naibii cu Anglia si Francia! Restul e istorie!
  • +11 (11 voturi)    
    Securitate globala (Marţi, 22 martie 2011, 6:14)

    Daniel [anonim]

    Am vazut jurnalisti nauciti ca SUA nu coordoneaza operatiunile in Libia. I-am auzit punindu-i intrebari doamnei Clinton, si neintelegind ce se intimpla.

    Avem de-a face doar cu memoria noastra scurta. Politica americana de impartire echitabila a securitatii internationale este una veche. Rapoarte CIA sint publice de zeci de ani privind necesitatea existentei mai multor poli de putere si efectul negativ (distrugator in final!) al asumarii rolului de lider de catre un singur stat, oricit de puternic ar fi. Au fost solicitate de-a lungul timpului Japonia, Germania, China, iar acum UE, sa-si ia in serios rolul de lider si sa cheltuiasca ca atare.

    Africa de Nord este in gradina Europei. Deci, asa este normal, ca Europa sa initieze si sa coordoneze operatiunile din propria gradina, dar mai ales sa CHELTUIASCA pentru securitate.

    Iar SUA va ajuta militar, orice ar decide Europa (si desigur este atenta la erorile politice). Dar si de aceasta data, SUA a ajutat foarte mult, mai ales politic, in aprobarea rezolutiei ONU privind Libia, un rezultat istoric, incredibil, chiar ar fi interesant sa aflam culisele, cum a fost convinsa China sa se abtina la votare? Ce s-a negociat acolo?

    Pentru prima data o alta putere (UE, si de fapt doar o fractiune din UE) e capabila sa initieze ceva. De Rusia nu vorbim intrucit are o viziune prea originala privind securitatea, si este de fapt exemplul negativ, sau altfel spus o lunga insiruire de gafe istorice, datorate incapacitatii de a recunoaste si invata din erori.
  • +1 (1 vot)    
    strategie sau intamplare? (Marţi, 22 martie 2011, 9:19)

    Octavian [anonim]

    Operatiunile terestre vor succeda cu siguranta celor aviatice. Cred ca aici e un joc de go. Aliatii isi plaseaza piesele pe tabla Africii de nord pentru ca impreuna cu celelalte "implantari" sa poata controla sfarsitul erei petrolului intr-o maniera cat mai putin dureroasa pentru ei. Suna a teoria conspiratiei. Dar daca nu e asa inseamna ca sunt pur si simplu tampiti (cea ce in anumite cazuri particulare s-ar putea sa fie adevarat)
  • +2 (2 voturi)    
    Raspunsul e simplu.. (Marţi, 22 martie 2011, 9:20)

    berlusconi [anonim]

    si e format din 2 cuvinte. TOTAL & BP.
  • +1 (1 vot)    
    M-a lovit constiinta (Marţi, 22 martie 2011, 18:14)

    istratescu [anonim]

    "Vom interveni datorita unei constiinte universale care nu poate tolera astfel de infractiuni." Mamaaa ce fraza bombastica! Sa ma ia lesinul... Curat Rica Venturiano! Mai-mai sa te cred dar mi-am adus aminte de Ruwanda 1994 cand 1.000.000 de minoritari tutsi au fost omorati de majoritarii hutu , si desi occidentul stia n-a miscat un deget! Sau atunci nu era " constiinta universala"!? A dracu contiinta asta cum se scoala ea doar cand e vorba de tari cu petrol:Kuweit, Irak, Libia... Chiar si Kosovo interventia s-a facut la insistenta Arabiei Saudite (albanezii sunt musulmani) pe care ,nu-i asa, americanii n-au putut s-o refuze!
    Eu nu pricep cum occidentalul de rand poate sa inghita asemenea gargara! Ori nu pricepe, ori pricepe dar tace ipocrit caci ,nu-i asa, "constiinta trece prin stomac"(citeste petrol)
  • 0 (0 voturi)    
    Razboaiele - nebunia zeului crestin (Marţi, 22 martie 2011, 19:09)

    Gaby [anonim]

    Afi moral si justificat ca fiecare cetatean al Terrei sa traga cate 10 gloante in germani, francezi, englezi si americani.
    Cei ce ne conduc sunt , la randul lor, condusi de Biserica adica de Diavolul crestin -Hristos.Razoaiele Occidentului = Cruciade
  • +2 (2 voturi)    
    Sa nu fim naivi (Marţi, 22 martie 2011, 20:21)

    constantin [anonim]

    Sa nu fim naivi. Credeti ca toate aceste miscari "populare" impotriva "dictatorilor" petrecute in ultima perioada au fost intamplatoare? Nici pomeneala. Totul s-a petrecut conform unui plan!
    Americanul de rand, inoculat de ani de zile de catre CNN, o sa creada ca au fost intamplatoare. El crede si acum ca Sadam Husein avea arme de distrugere in masa si ca trebuia inceput razboiul in Irak, el crede si acum ca avioanele care au lovit blocurile gemene erau conduse de musulmani si ca nu erau teleghidate, ca blocurile s-au prabusit in mod spectaculos din cauza benzinei arse si ca in Pentagon a intrat un avion si nu o racheta de si au aparut o gramada de dovezi ca totul a fost o diversiune uriasa care sa justifice politica americana din tarile arabe de dupa septembrie 2001. Noi totusi suntem europeni si nu ar trebui sa inghitem o galusca una dupa alta (chiar daca mas media este in mana stim noi cui).
    Credeti ca intamplator Franta si Anglia au facut prima miscare in actiunea din Libia? Chestia asta s-a hotarat de cine trebuia sa hotarasca pentru ca acuma "da mai bine "pentru SUA (iar cand zici SUA zici si Israel). Dar acuma situatia este ceva mai complicata, vezi atitudinea Rusiei care nu s-a folosit de dreptul de veto (oare de ce?), se vede ca asteapta o compensatie ceva mai tarziu, evenimentele ulterioare o vor demonstra.
    Tragedia este ca nu se vor opri dupa lichidarea colonelului Gadafi, planul este mult mai ambitios. Miza mare ramane tot in Asia unde totul este in fierbere.
    Sa vedem care va fi in continuare atitudinea celor mari care deocamdata "stau in asteptare". De raspunsul lor la urmatoarele evenimente va depinde viitorul curs al istoriei. De data asta nu mai e de joaca...
  • 0 (0 voturi)    
    libia (Miercuri, 23 martie 2011, 14:10)

    a. nord [anonim]

    ...păcat, mulţi dintre noi au trudit în Libia şi afectiv suntem cât de cât legaţi de această ţară.
    Nimeni nu vede că acei "civili" care sunt apăraţi de forţele MB şi Franţei sunt înarmaţi până în dinţi.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...


Life
Bancul zilei: Un chelner rasat
Un restaurant foarte elegant. Unul dintre clienti si-a legat servetelul la gat. Seful de sala cheama ospatarul si ii spune: - Atrage-i, te rog, politicos, atentia, ca aici nu se obisnuieste asa ceva! Ospatarul se duce...
citeste mai multe articole din LIFE

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version