Pamantul si apa ucigase

Luni, 15 martie 2004, 0:00

In Repedea s-au facut prospectiuni de detectare a metalelor rare l Fostii mineri confirma ca s-a gasit uraniu, dar in cantitati insuficiente pentru a fi exploatat l In ultimii zece ani, s-au nascut aproape 50 de copii cu malformatii l Se pare ca zona e poluata radioactiv l Autoritatile ignora drama satenilor condamnati



Comuna Repedea este situata pe o vale din Muntii Maramuresului si este populata de circa 4.900 de locuitori, dintre care peste 1.000 sunt copii. La 10 kilometri in amonte se afla mina de uraniu Vinderel, inchisa rudimentar si drenata de ape subterane care spala minereul, ajungand apoi "imbogatite" in reteaua hidrografica. Drama oamenilor din Repedea a inceput demult.



In anii 1972-1973, si apoi in perioada 1988-1990, pe valea Vinderel din comuna Repedea s-au facut lucrari de prospectiune a metalelor rare. Mai precis, s-au forat trei galerii deschise in versantii vaii, intr-o zona puternic torentiala si imbibata de izvoare.



De altfel, aceasta vale are unul dintre cei mai ridicati coeficienti de scurgere solida si este singurul parau poluat natural (cu mangan) din Romania!



Uraniul din strafunduri



In urma cu cinci ani, localitatile Repedea si Poienile de Sub Munte au intrat in atentia presei din cauza unor zgomote bizare, trepidatii, bubuituri, care se auzeau din strafunduri. Multi localnici sustineau la acea vreme ca vecinii de dincolo de frontiera exploateaza, prin galerii, minereul de uraniu care se presupune ca exista in zona celor doua localitati.



Varianta oficiala finala a fost ca sunt miscari ale scoartei terestre, cutremure de mica intensitate. Despre uraniu, nimic. Toti cei abilitati au declarat atunci ca in zona nu este minereu de uraniu si ca totul este in regula, desi, intr-un anonimat suspect, au fost amplasate placute de avertizare impotriva radiatilor, tocmai in locurile unde candva s-a cautat periculosul minereu.



Pe la inceputul anului 1970, in muntii din apropierea celor doua localitati, geologii au inceput o cautare febrila dupa uraniu. Au fost forate mai multe puturi, apoi minerii au sapat mai multe galerii. Batranii locului spun ca s-a gasit uraniu, dar nu in cantitati care sa permita deschiderea unei exploatari miniere. S-au scormonit muntii pana prin 1982, dupa care lucrarile au fost abandonate.



In urma prospectiunilor, la Repedea au ramas trei galerii destul de adanci, iar la Poieni una de vreo 400 de metri adancime. De asemenea, a ramas steril scos la suprafata, care cu timpul s-a "integrat" in peisaj. Pe vremea "epocii de aur", subiectul radiatiilor din zona nu a putut fi abordat.



Dupa 1989, localnicii au incercat de mai multe ori sa afle daca exista vreun pericol de iradiere, mai ales ca multi localnici isi duceau animalele la pasunat in locurile fostei mine, se bea apa din izvorul existent acolo etc. Raspunsul primit a fost de fiecare data negativ: "Nu este nici un pericol, nu este uraniu in zona".



Dar amplasarea unor placute avertizoare prin care locuitorii din Repedea sunt avertizati sa nu duca animalele la pasunat, sa nu bea apa din izvor, sa nu lase copiii sa se joace in acele locuri ridica multe semne de intrebare. La cinci ani de la evenimente, situatia este aceeasi.



Drumul care radiaza!



Un fost miner care a lucrat la galeriile din zona, in vremea in care Repedea era sa devina exploatare miniera, ne-a dezvaluit lucruri interesante. "Stiu toata povestea. Am lucrat la mina, cum i se spunea prin 1970. E o zona mai putin umblata, mai rau e pe versantul de vest, unde oamenii duc animalele la pasunat.



Este un parau pe acolo si nu ar avea voie sa bea apa nici animalele, nici oamenii, mai ales copiii. De ce? Pentru ca apa-i iradiata. Da’ asta-i demult. Nu s-a stiut de la inceput. Apa izvoraste din muntele care-i tat cu dracia aia de uraniu. De exploatare, ce sa va spun? S-a gasit uraniu, dar nu stiu in ce cantitate. Noi apartineam de cei de la Cruci-Vatra Dornei (exploatarea, n.red.).



In Repedea s-au sapat trei galerii si una la Poieni, mai mica, de vreo 400-500 de metri. Este steril lasat la baza galeriilor. Se scotea minerul, la iesire statea un geolog care sorta, alegea, probabil ce era cu mai mult uraniu era dus si restul lasat acolo.



Dar s-a mai facut o porcarie! Au asternut steril extras din Repedea pentru a termina lucrarile la drumuri! Acum s-a inundat, si apa a spalat aceste drumuri. Eu le-am spus atunci: Le-am atras atentia la cei de la investitii. Da’ degeaba! Noi toti bem apa de acolo, mancam lapte si branza de la oile care pasc prin locurile alea. Asa a fost intotdeauna.



Se mai pot vedea locuri unde minereul este aproape la suprafata. Nu stiu de ce s-au oprit lucrarile. In Repedea s-a oprit prin 1979, iar la Poieni prin 1982. Probabil nu le convenea la mineri sa vina aici sa lucreze, majoritatea erau de prin Vatra Dornei si ar fi trebuit sa se mute", ne-a povestit unul din putinii "mineri ai uraniului" de-ai locului.



Proiect pentru viata!



Datorita secretomaniei obsedante practicata in bransa mineritului, nici macar pana astazi nu s-a aflat in ce concentratie s-au gasit metale radioactive in strafundul muntelui, dar se vorbeste ca ar fi iesit la iveala un zacamant destul de bogat de uraniu si radiu.



Din cauza suspiciunilor ca bazinul Repezii ar fi poluat radiologic, in anii 1995-1996, primaria comunei a solicitat guvernului fonduri pentru construirea unei retele de apa potabila.



S-a elaborat un plan complex, care prevedea un front de captare pe valea Tomnatecu (in aval de Vinderel, dar pe versantul opus al vaii Repedea) si bani pentru regularizarea raului, cu dublul scop de a elimina posibilul risc parvenit de la minele mortii si pentru alimentarea in conditii decente a celor peste 1.000 de gospodarii.



Planul includea realizarea frontului de captare, a statiei de tratare, a bazinelor de retentie si o retea de conducte, in lungime de 13 kilometri. O parte, modica, a sumelor necesare a fost virata in contul lucrarilor, care au inceput in 1996. In noiembrie 1998 au venit insa viiturile, care au spulberat lucrarile abia incepute, impreuna cu drumul de acces si podurile din amonte.



In paralel, in acelasi an s-au obtinut pentru regularizarea raului Repedea 380.000 de euro prin fonduri PHARE, asa ca in primavara lui 1999 talvegul vaii s-a transformat in santier, drumul fiind refacut, pana in 2003, aproape in totalitate.



Galeriile groazei



Ramasesera nerezolvate problemele apei potabile (posibil contaminate radioactiv ori prea bogata in suspensii de mangan) si ale galeriilor de mina de uraniu neinchise. In acest sens, in 2001 au inceput demersurile pentru sigilarea "galeriilor groazei".



Anul trecut, s-a deplasat in teren o echipa a Companiei Nationale a Uraniului (CNU), care a efectuat masuratori specifice si a "inchis" galeriile buclucase.



Numai ca Vasile Ciorei, primarul din Repedea, spune ca acestea au fost "inchise cu lemne" (si nu betonate, cum prevede legea), accesul in zona barat, iar in zona au fost amplasate placute de avertizare inscriptionate: "zona iradiata". CNU a promis ca va trece la inchiderea definitiva a minelor mortii, si la ecologizarea zonei.



Responsabili ai Companiei au declarat ca lucrarea este prioritara si ca finantarea este ca si aprobata. Cat priveste problema apei, Guvernul (prin Secretariatul General) a recomandat primariei Repedea sa incerce sa obtina finantari prin SAPARD.



Autoritatea comunala a efectuat un proiect in acest sens, pe care l-a depus la Agentia de Nord Vest, unde s-au dat asigurari ca finantarea va veni in anul 2004. In urma cu cateva saptamani, primarul Vasile Ciorei a aflat ca proiectul "este eligibil, dar nu poate fi finantat, pentru ca nu sunt bani.



" In disperare de cauza, primarul acesta a apelat la CJ, unde presedintele Alexandru Cosma i-a promis sprijin. Pana una-alta, locuitorii comunei n-au apa potabila, exceptand pe cea obtinuta din panza freatica a bazinului raului Repedea (care spala minele radioactive).



Comuna copiilor malformati



Din motive nejustificate oficial, pana acum, in comuna Repedea exista circa 50 de copii (cu varste sub 10 ani) care s-au nascut cu malformatii: fara degete, maini, gingii, ori cu "buza de iepure"! Unul dintre micutii nevinovati face parte din familia lui Priala Andrei, zis Tanasiuschi.



Este cea mai numeroasa familie din Repedea, cei doi parinti avand 16 copii! Baietelul, in varsta de sapte ani, s-a nascut fara degetele de la mana dreapta. Tatal copilului malformat congenital ne-a declarat ca a invatat, de nevoie, sa scrie cu mana stanga.



Probabil cand micutul se va opri din crestere va putea suferi o interventie chirurgicala plastica, de se vor gasi bani pentru asta, caci capul familiei nu beneficiaza decat de ajutorul de somaj (Vasile Ciorei, edilul sef, a dat asigurari ca va fi reangajat de primarie curand), sotia sa este casnica, iar din cei 16 copii doar doi sunt majori (baiatul de 20 de ani fiind singurul care lucreaza).



Pe valea Pentaia, din comuna Repedea, am mai aflat de un micut in varsta de trei ani care s-a nascut fara o mana. Prea multe cazuri de acest fel se inregistreaza in Repedea, pentru ca lucrurile sa fie "accidentale". Din nefericire, primarul lupta de unul singur impotriva obtuzitatii si a indiferentei forurilor superioare.



El ne-a declarat ca in cazul in care Alexandru Cosma nu va rezolva problema apei, asa cum a promis, va interveni "mai sus". Cat despre CNU, spera ca se vor tine de cuvant si vor inchide prin betonare si sigilare periculoasele galerii de pe Vinderel.



Insa pana la curatirea deplina a zonei, a carei radioactivitate pare sa fie mult peste cotele admise, vor mai trece decenii, timp in care se vor mai naste multi copii...



Ce faceti cu sanatatea lor?



Mai multi localnici ne-au declarat, cu o nefireasca teama fata de subiect, ca sunt ingrijorati de problema nasterilor cu malformatii si de aparitia unor "anomalii vegetale (plante si ciuperci uriase) in timpul verii. Ei asteapta din partea autoritatilor locale si judetene rezolvarea situatiei. "Suntem ingrijorati, este vorba de sanatatea noastra.



Stiu ca s-a lucrat candva acolo, dar s-a spus ca nu este pericol. In schimb, cand ploua, vine de pe versanti o apa neagra" (…) "E drept, sunt cam 10 km pana la galerii, dar in timpul verii merg multi oameni acolo, duc animalele la pasunat. Eu chiar am baut apa din izvorul de acolo. Nu stiu ce sa zic…", ne-au declarat doi localnici care doresc sa-si pastreze anonimatul.



Voinescu: "Nu exista risc"



Acum, ca a ajuns Cosma sa ne dea sfaturi despre cum sa facem presa (vezi caseta din dreapta), l-am intrebat pe directorul-carnatar despre Repedea. "Am preluat abordarea zonei cand era intr-un stadiu avansat. Prin ’75 s-au facut prospectii geologice.



Sunt trei galerii, pe care le-au verificat nu APM, ci Comisia Nationala pentru Controlul Activitatii Nucleare (CNCAN) si Compania Nationala a Uraniului (CNU). In urma masuratorilor s-au constatat depasiri ale fondului natural de doua ori. Insa pentru ca cineva sa fie afectat de radioactivitate, terbuie sa stea 25 de zile in acele galerii intr-un an. Pentru cei de afara, riscul nu exista.



La o galerie exista o scurgere de apa cu o usoara depasire radioactiva, dar nu prezinta pericol. In 2002, s-a stabilit ca CNCAN trebuie sa amplaseze panouri de avertizare in zona si grilaje la intrarile in galerii. Totodata trebuie efectuate masuratori trimestriale (in urma acestora nu s-au constatat diferente care sa alerteze).



" - Gheorghe Voinescu, director al Agentiei de Protectie a Mediului Maramures



Cosma se eschiveaza



"Solicitarile primarului nu s-au adresat Consiliului Judetean, ci prefectului. Deci ar fi bine sa-l consultati pe Excelenta Sa. In Repedea, eu am sustinut doar alimentarea cu apa. Cred ca miscarile primarului sunt mai mult de ordin politic.



Pentru ca dumneavostra sa luati o pozitie cit mai corecta, asa cum ati facut intotdeauna, trebuie sa vorbiti cu cei de la Agentia de Protectie a Mediului." - Alexandru Cosma, presedintele Consiliului




















333 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică