Zilele trecute, spatiul pietonal din spatele Monumentului memorandistilor din centrul municipiului Cluj-Napoca si-a schimbat pe neasteptate infatisarea. Clujenii obisnuiti cu trandafiri, arbusti si gazon s-au trezit in fata unor mormane de pietre si pietricele albe si albastre, asezonate ici-colo cu cate o tufa.
Protest scris
Primul care a reactionat la noua amenajare este sculptorul Eugen Paul, autorul Monumentului memorandistilor. El a intocmit, ieri, un memoriu de protest adresat primarului Emil Boc.
"Potrivit ambientului, pe lateralele monumentului trebuie iarba, iar in zona flori. Cromatica materialului intra in conflict cu ambientul, iar marmura alba nu-si are locul. Pietrele vopsite in albastru, care imita apa, sunt de un kitsch ingrozitor.
E cu atat mai surprinzator cu cat suntem intr-un oras universitar, cu o facultate de arhitectura, o universitate de arta si design, un ordin al arhitectilor si o uniune a artistilor plastici", a explicat Paul.
Sculptorul ii solicita primarului sa dispuna ca zona sa fie refacuta asa cum era inainte, cu flori, gazon si arbusti.
Intentie buna
Artistul plastic Dorel Gaina regreta rezultatele.
"Intentia a fost buna si intotdeauna trebuie incurajate initiativele, dar rezultatul este prost. Proiectul reprezinta o gafa urbana: ideea e buna, dar nu s-a tinut cont de incadrarea in teren.
O asemenea amenajare ar fi potrivita in alte zone, aici nu nu cadreaza la scara: s-au folosit volume mici si foarte mici intr-o zona unde sunt potrivite volumele medii si mari", a argumentat Gaina, care a denumit lucrarea "dinti de balaur".
"Ilegal"
Nici reprezentatii Comisiei de monumente nu sunt incantati de amenajari.
"Fiind vorba de o zona protejata, centrul istoric, orice lucrare are nevoie de avizul Comisiei de monumente. Or, nu numai ca acest aviz nu exista, dar nu s-a inregistrat nici macar o cerere in acest sens", a declarat Sanda Salontai, secretarul Comisiei.
Potrivit acesteia, Comisia nu poate decat sa anunte Consiliul Judetean in legatura cu aceasta problema, deoarece, de la inceputul anului, forul judetean gestioneaza zona protejata.
E alegerea lui Boc
De cealalta parte, reprezentantii Primariei spun ca acordul Comisiei de monumente nu era necesar.
"Societatea Rasimo a venit si a propus trei proiecte pentru reamenajarea zonei, angajandu-se sa suporte din fonduri proprii manopera. Domnul primar a ales unul din cele trei proiecte, iar pentru achizitionarea materialelor, care au costat aproximativ 300 de milioane de lei, s-au cerut oferte de pret de la trei firme.
De la Rasimo s-a achizitionat pamantul, turba si plantele, iar de la Ardeal Construct, piatra", a declarat Raimonda Boian, de la Serviciul mass-media al Primariei.
Potrivit declaratiilor Raimondei Boian, pana acum municipalitatea nu a platit nimic.
"Rai si invidiosi"
Directorul Rasimo, Radu Vlas, spune despre cei carora nu le place noul peisaj ca sunt "oameni rai si invidiosi".
"Era o zona neamenajata si noi ne-am oferit sa o facem frumoasa. Am decis sa sponsorizam Primaria pentru manopera si pentru intretinere pana la sfarsitul anului, in total aproape 200 de milioane de lei, pentru ca stim ca bugetul local este limitat", a explicat Vlas.
El a adaugat ca proiectul a fost facut de arhitecti peisagisti si ca intentioneaza sa-i sugereze primarului majorarea taxelor si impozitelor, astfel incat piatra albastra, care simbolizeaza apa, sa poata fi inlocuita cu fantani arteziene.
Caz penal
Municipalitatea clujeana ar fi trebuit sa aiba autorizatie de construire pentru aceasta lucrare, potrivit Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, modificata si republicata anul trecut.
Intrucat centrul Clujului este o zona protejata, datorita monumentelor istorice de aici, autorizatia ar fi trebuit sa fie eliberata de Consiliul Judetean (CJ), pe baza unui aviz al Comisiei zonale de monumente. Or, nu numai ca nu s-a emis nici un aviz si nici o autorizatie, dar reprezentantii CJ si ai Comisiei au precizat ca nici macar nu au primit vreo solicitare in acest sens.
Potrivit Legii 50/1991 modificata, executarea unei asemenea lucrari fara autorizatie de construire constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la trei ani sau cu amenda intre 1 si 50 de milioane de lei.
Legea mai prevede ca organele de control abilitate (Consiliul judetean si Inspectia de stat in constructii) trebuie sa sesizeze organele de urmarire penala.
