Autostrada Brasov-Bors ar putea avea o miza mai mare decat fluidizarea traficului din tara spre UE si invers. Prospectiunile geologice efectuate de gigantii industriei de petrol in zona Transilvaniei au relevat depozite insemnate de petrol si gaze, care insa deocamdata nu pot fi exploatate in lipsa infrastructurii.

Rezultatele nu sunt nici recunoscute oficial, din cauza ca informatiile care au stat la baza prospectiunilor au caracter de secret de stat. Shell, principalul concesionar si investitor in prospectari, s-a retras de pe piata din Romania.

Autostrada va trece, in mod fericit, prin doua dintre judetele vizate de prospectarile Shell, respectiv Cluj si Mures, si tangential prin alte doua in care Shell a facut prospectiuni, Bistrita si Mures.

Prospectiunile geologice pentru Shell au fost efectuate de Western Atlas International of Romania (WAIR), actuala WesternGeco, o subsidiara a Western Geophysical Houston, cu sediul in Houston, SUA.

Informatiile despre rezervele respective nu au fost puse la dispozitia autoritatilor, desi lucrarile efective au fost efectute in subantrepriza de Institutul de Prospectiuni Geofizice si Geologice Bucuresti (IPGG), actualul Prospectiuni S.A. WAIR a mijlocit prospectiunile efectuate de IPGG pe concesiunile gigantului industriei petroliere AMOCO, dar si ale Shell Exploration BV in Romania.

La aceasta data ambele companii petroliere s-au retras din tara Ar putea fi vorba de o coincidenta, mai ales ca AMOCO s-a retras in 2000 numai dupa ce si-a cedat actiunile in domeniu concernului ungar MOL, iar Shell Exploration a plecat dupa ce s-a dovedit ca arealele luate in concesiune pentru explorare s-au dovedit aproape sterile.

Cel putin asa sustine presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Iuliana Stratulat. Shell concesionase practic, la intrarea in tara, cel putin doua areale, unul in fostul bloc geologic 10 Transilvania, care se grefeaza pe teritorii din Cluj, Mures si Bistrita, si un altul ulterior, de 6000 de hectare, in zona Satu Mare. „Companiile mari nu-si pierd vremea cu zacaminte mici.

La noi petrolul e cat e, zacaminte n-o sa mai descoperim", a declarat Stratulat.

Varianta oficiala: „resursele sunt deficitare"

Se presupune ca Rompetrol si IPGG s-au lipit de afacerea WAIR pentru ca hartile topografice cu titlu de „strict secret", considerate a fi secrete de stat si de care aveau nevoie cei de la WAIR pentru prospectiuni, le apartineau celor doua institutii romane. De amintit in acest context ca hartile intocmite de fostul IPGG, actualul Prospectiuni SA S.A. pentru Shell Exploration BV prin WAIR au avut caracter strict confidential, fiind tratate ca secrete de stat. In acest sens, informatiile relevate de prospectiunile IPGG nu au fost puse nici macar la dispozitia Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest (ADR-NV).

Profilul socio-economic al regiunii disponibil la ADR-NV releva ca „resursele subsolului se gasesc in cantitati limitate, ceea ce impune existenta unor fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte regiuni, in vederea sustinerii activitatii economice".

Mai mult, acelasi raport catalogheaza resursele de petrol, carbune si gaze naturale ca fiind „cele mai deficitare resurse din cele energetice" din zona. Studiul a fost facut de Facultatea de Geografie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai Cluj fara a se putea apela la informatiile rezultate din prospectiunile celor de la Shell.

De altfel, nici celelalte informatii incluse in studiul privind potentialul economic al regiunii nu au fost primite direct din teritoriu, ci de la Instititul National de Statistica, unde au fost centralizate informatiile din toata tara.

Gazul, in aceeasi situatie

Harta perimetrelor petroliere din tara, remisa de catre presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, confirma informatiile privind depozitele de petrol din zona fostului bloc geologic 10 Transilvania. Am solicitat hartile respective si din partea Prospectiuni S.A., insa directorul general al companiei, Marius Ilea, a refuzat sa le remita.

Oricum, potrivit hartii ANRM, in zona judetelor Cluj, Mures si Bistrita figureaza rezerve de petrol, insa, paradoxal, potrivit hartii, zona este exploatata de Romgaz. Prin urmare,conform unei deductii logice, in zona exista si zacaminte de gaz, care sunt exploatate in parteneriat cu compania germana Wintershall.

Cele doua companii au o participatiune de 50 de procente din forare si exploatare, conform unui acord de leasing a petrolului pentru exploatare incheiat in 1997 cu Agentia Nationala a Rezervelor de Minereuri, actuala Agentie Nationala pentru Resurse Minerale. Wintershall a facut teste seismice pe mai mult de 6000 de kilometri patrati in zona de sud a Transilvaniei.

Compania germana a participat la lucrari si in partea de est a Muntilor Carpati, in 1993 si 1996. De mentionat ca firma care importa in Romania gaz din Rusia, Wirom, este la randul sau o subsidiara a Wintershall. Amenajari pentru exploatarea gazului natural de catre Romgaz au fost facute in zona Taga-Nasal-Buza (Cluj) si respectiv Strugureni si Bodiu (Bistrita).

Secrete de serviciu, vandute la kilogram

Mai multe surse din domeniu, inclusiv unele anchete de presa derulate anterior, au relevat ca hartile ANRM cu caracter confidential au fost fie furate, fie de-a dreptul cumparate de Shell, cea care a finantat prospectiunile geofizice ale WAIR din 1991-1994.

Potrivit unor dezvaluiri din presa, practica vanzarii secretelor de stat a fost parafata inclusiv la nivel inalt, stare de fapt certificata de cei doi ofiteri ai MApN, Eugen Stavrache si Petru Scanteie, care au vandut informatii considerate secrete de stat firmei Geo Strategies SA din SIbiu.

Geo Strategies se ocupa in principal de cartografiere si date geografice, iar printre clientii sai in Romania se numara, deloc surprinzator, Shell.

Trebuie precizat insa ca hartile respective au caracter de secret de stat numai din cauza ca legea secretului militar nu a fost abrogata, iar hartile militare puteau fi cumparate in anii de imediat dupa Revolutie fara probleme chiar de la poarta Directiei Topografice Militare din Bucuresti.

Traseu „inspirat"

Autostrada Brasov-Bors va traversa, conform planului, cel putin doua judete cuprinse in planul de prospectiuni al Shell, respectiv Cluj si Mures. Traseul autostrazii in tara va incepe la vama Bors si va continua prin Salaj, Cluj, Mures, Sibiu si Brasov.

Avand in vedere constructorul autostrazii, compania americana Bechtel, nu poate fi exclusa probabilitatea sa existe interes pentru rezultatele prospectiunilor facute de WAIR in blocul geologic 10 Transilvania. Autostrada, care reprezinta la aceasta data cel mai mare proiect de infrastructura din Europa, va costa statul roman pana la 5.5 milioane de dolari, in total 2.2 miliarde de euro, si va avea o lungime de 415 kilometri. Autostrada va cuprinde 300 de poduri, 73 de pasaje si 19 noduri rutiere. Proiectarea autostrazii a fost realizata de firma romaneasca Iptana SA Bucuresti. Amintim ca in acest caz constructorul autostrazii a fost desemnat fara a se organiza o licitatie.

Holdingul american are o experienta de peste 100 de ani in constructii, printre lucrarile incredintate Bechtel fiind aeroportul international Jorge Chaves din Peru, autostrada Springfield din apropierea capitalei SUA si Eurotunelul de sub Canalul Manecii. Totodata, Bechtel a fost agreata de guvernul SUA pentru a reconstrui Irak-ul.

Varianta oficiala a retragerii marilor companii petroliere din tara este cantitatea scazuta a zacamintelor. Amoco, Shell si Elf au fost inlocuite de firme mai mici, respectiv Centaur, Forest Oil, Tullow si Europa Oil&Gas, Sterling Resources, Paladin Resources, Ramco, Pannonian Energy, Regal, Toreador Resources, Amro Gold Oil si GTI, care opereaza in centrul, Sud-Estul si Vestul tarii.

Redeventele incasate de stat pentru petrolul extras de companiile respective oscileaza intre 3 si 13.5 de procente din cantitatea vanduta. Numai valoarea prospectarilor efectuate in tara de companiile straine se ridica la 400 de milioane de dolari pana la aceasta data, potrivit evidentelor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

Romania este una dintre putinele tari europene care au rezerve interne de gaz natural, si consuma anual 18 miliarde de metri cubi. Importurile de gaz se mentin la un nivel scazut datorita zacamintelor de gaz din tara, la 30 de procente, in vreme ce Ungaria, de exemplu, importa 80 la suta din consum.

Interesul scazut al investitorilor pentru prospectiunile efectuate pentru Shell Exploration BV este cu atat mai suspect cu cat statisticile DistriGaz arata ca numarul clientilor a crescut cu 30 la suta in ultimii doi ani, iar trend-ul se mentine ascendent datorita investitiilor in distributie.