Intr-o conferinta de presa, viceprimarul Adrian Popa a acuzat precedenta administratie a municipiului ca a intocmit un "caiet de sarcini pentru incurajarea spagii".
El se refera la caietul de sarcini pregatit pentru licitatia la care se va atribui contractul de reabilitare a 288 de strazi din Cluj-Napoca. Licitatia se afla in derulare, iar anuntarea castigatorului urma sa fie facuta in 23 august.
Ciudat este ca ZIARUL CLUJEANULUI i-a semnalat recent viceprimarului Popa prevederile invocate ieri, dar, la momentul respectiv, el sustinea ca lucrurile nu stau asa.
Ofertele
Concret, in urma cu doua saptamani, ZIARUL CLUJEANULUI a aflat ca in caietul de sarcini, capitolul II, fisa de date, punctul c.8.1, se stipuleaza ca "nu se accepta facilitati". Cu alte cuvinte, firmele nu pot veni cu reduceri ale ofertelor.
De asemenea, ZIARUL CLUJEANULUI a intrat in posesia procesului-verbal de la deschiderea ofertelor, incheiat in 19 iulie 2004, unde ultima rubrica se refera tocmai la facilitati (discounturi).
Potrivit documentului, la licitatie au participat doua joint-ventures: Garboli Conicos SpA - Tirrena SpA, din Italia, si Roichman Bros Infrastructures 1993 Ltd. - Ashtrom International Ltd., din Israel.
Ofertele celor doua firme au fost urmatoarele: 67.150.760 de euro - israelienii, cu o dobanda anuala de 7,75% in euro, 52.848.126 de euro - italienii, cu o dobanda anuala de 39,94% (!) din costul lucrarilor, fara a se specifica daca este vorba de lei sau euro.
Lucrarile urmeaza sa se desfasoare in perioada 2005-2008, cate un sfert in fiecare an, iar plata se va face astfel: jumatate din cuantumul lucrarilor executate intr-un an se plateste in cursul anului respectiv, iar cealalta jumatate dupa 4 ani, in cei 3 ani ramasi platindu-se doar dobanda. Astfel, ultimii bani vor fi platiti de municipalitate in 2012.
Din aceasta cauza, dobanda este foarte importanta. Un calcul simplu arata diferentele reale intre cele doua oferte: incluzand dobanda de aproape 8% a israelienilor, valoarea totala a contractului este de aproape 80 de milioane de euro.
In ceea ce ii priveste pe italieni, daca se ia in calcul o dobanda de 40% in lei (in conditiile unei inflatii de 10%, este aproximativ egala cu o dobanda de 30% in euro), valoarea contractului este de aproape 105 milioane de euro. Mai mult, daca dobanda de 39,94% se refera la euro, contractul ar fi de aproximativ 135 de milioane de euro, adica aproape dublul ofertei israelienilor!
Declaratii contradictorii
Ciudatenia licitatiei este ca, la sfarsitul procesului-verbal, la o rubrica adaugata cu pixul pe formularul de licitatie - "Discount" - scrie: 8% oferit de israelieni, 23% oferit de italieni.
Contactat de ZIARUL CLUJEANULUI in legatura cu procesul-verbal, presedintele Comisiei de licitatie, viceprimarul Adrian Popa, a declarat initial ca italienii au oferit si o reducere substantiala a dobanzii, dar secretara care a intocmit actul a "uitat" sa o treaca in procesul-verbal.
Popa nu a putut explica insa cum de a semnat reprezentantul italienilor actul amintit, cand el ar fi trebuit sa semnaleze omisiunea. Viceprimarul nu a precizat nici cuantumul reducerii in cazul dobanzii.
Potrivit unor participanti la licitatie, noua dobanda ar fi de 9% (in lei), lucru cel putin bizar avand in vedere faptul ca inflatia este, inca, peste aceasta cifra, ceea ce inseamna ca Garboli ar iesi in pierdere in urma semnarii acestui contract.
Ciudat este cuantumul reducerilor, mai ales in cazul italienilor: daca au putut oferi reduceri atat de mari, de ce au intocmit o oferta initiala ridicata? De ce firmele nu au dat, de la bun inceput, oferta reala?
In urma cu doua saptamani, intrebat de ZIARUL CLUJEANULUI daca reducerile din procesul-verbal pot fi luate in calcul, atata timp cat timp caietul de sarcini nu permite asa ceva, Popa a declarat ca nu este vorba de reduceri propriu-zise, ci de "adaugiri ale ofertei".
La cererea Curtii de Conturi
Ieri, Popa a revenit si a declarat ca prevederea de neacceptare a reducerilor lipseste Primaria de economisirea unei sume de aproape 1.000 de miliarde de lei. Ca atare, municipalitatea ar putea anula licitatia, decizia urmand sa fie luata in 23 august, la intrunirea comisiei.
De asemenea, conducerea Primariei a inceput o ancheta interna la Directia Tehnica, pentru a vedea cine a "strecurat" prevederea in caietul de sarcini.
Contactat de ZIARUL CLUJEANULUI, fostul primar Gheorghe Funar, care a demarat proiectul, spune ca prevederea "descoperita" ieri nu reprezinta o noutate.
"Caietul de sarcini a fost aprobat in unanimitate de o comisie de licitatie care ii cuprindea pe toti consilierii locali, inclusiv pe actualul viceprimar Adrian Popa. S-a stabilit atunci, explicit, ca nu se admit nici un fel de facilitati, iar reducerile nu trebuie luate in considerare.
Decizia a fost luata la cererea Curtii de Conturi, care constatase, cu ocazia mai multor controale, ca aceste reduceri sunt greu de urmarit pe perioada derularii contractelor (un exemplu in acest sens este lucrarea de pe strada Maramuresului). Prevederea fiind inscrisa in caietul de sarcini, ofertantii o cunosteau.
Ca atare, oferta lor putea prevedea, de la bun inceput, o valoare minima, cu posibilele reduceri incluse in toate calculele", a spus Funar.
El a precizat ca, in momentul adoptarii formei finale a caietului de sarcini, presedintele comisiei de licitatie era Cadar Rodica, de la Directia Tehnica a Primariei.
__________________________________
Fara contracte
"Firmele (joint ventures) J.V. Garboli Conicos SpA - Tirrena SpA si J.V. Roichman Bros Infrastructures 1993 Ltd. & Ashtrom International Ltd. au participat la licitatiile publice organizate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru constructia primelor tronsoane ale autostrazii Bucuresti-Constanta.
Nu au castigat, insa, nici un proiect", se arata intr-un raspuns trimis redactiei de Biroul de presa al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. Potrivit aceluiasi document, nici una dintre cele doua firme nu a participat, de la inceputul anului 2003, la vreo licitatie publica privind reabilitarea drumurilor nationale.
__________________________________
Cine sunt firmele
GARBOLI CONICOS este o societate infiintata in 1913, in Italia, si care activeaza in domeniul constructiilor. Potrivit site-ului de Internet, principala lucrare din ultimii ani este realizarea sistemului stradal primar si secundar din Ponticelli, Napoli, lucrare in valoare de peste 150 de milioane de euro.
Despre TIRRENA SpA nu a fost gasita nici o referinta prin intermediul Internetului. S-au gasit, insa, date despre societatea de constructii Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A., care are sucursala la Cluj inca din 1994. Firma, inregistrata in Romania, este un consortiu cu urmatoarea structura: Pontello 1%, Tirrena 99%, si a efectuat lucrari la DN1 E60 - pe sectorul Cluj-Huedin.
Potrivit site-ului Ministerului de Finante, firma are datorii la bugetul de stat de peste 188 de miliarde de lei,
Daca este vorba de aceeasi firma, Tirrena Scavi nu are dreptul sa participe la licitatie, deoarece are datorii la stat. (Potrivit site-ului Ministerului Finantelor Publice - Ministerului Finantelor Publice - la data de 30 iunie 2004, firma figura cu o datorie de aproape 190 de miliarde de lei si se preciza ca s-a demarat procedura de executare silita. Este insa posibil sa fi platit intre timp din datorii.)
Societatea ROICHMAN BROS (Shomron) Infrastructures 1993 a fost infiintata in 1949 si este specializata in constructii civile. Intre realizarile sale se numara lucrari la mai multe portiuni ale autostrazilor israeliene, cele mai importante fiind Tel Aviv - Ierusalim si Tel Aviv - Haifa, se arata pe site-ul firmei.
ASHTROM INTERNATIONAL face parte din grupul Ashtrom, infiintat in 1963. Societatea efectueaza, potrivit paginii de prezentare de pe Internet, lucrari in domeniul constructiilor si al afacerilor imobiliare in Israel, SUA, Jamaica, Polonia, Bulgaria si Nigeria.
