Dupa contractul pentru consultanta incheiat cu compania franceza Scetaroute pentru autostrada „Transilvania", un nou parteneriat ne dovedeste ca marile consortii financiare europene, care participa la co-finantarea lucrarilor la autostrazile din Romania, isi impun antreprenorii dintre asociati sau chiar societati pe care le controleaza actionarial.

Raiffeisen Bank Austria, partener al BERD in co-finantarea lucrarilor la Autostrada Bucuresti-Brasov, este actionar majoritar al uneia dintre cele trei firme constructoare, societatea austriaca Strabag AG.

Aceasta din urma a primit fara licitatie din partea statului roman, in urma unui parteneriat public-privat, un tronson al Autostrazii Bucuresti-Brasov, in valoare de peste 300 de milioane de euro, alaturi de francezii de la Vinci si consortiul israelian Ashtrom – Roichman.

Totodata, firma detinuta de Raiffeisen este un client vechi al banului public, obtinand, in multe cazuri neconcurential, contracte din partea Ministerului Transporturilor si institutiilor subordonate acestuia.

STRABAG AG Austria a castigat lucrarile de executie pe primul tronson al autostrazii Bucuresti – Brasov, sectiunea capitala - Ploiesti. Compania STRABAG este obisnuita cu contracte din bani publici obtinute de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT).

Pe langa lucrari de infrastructura, STRABAG a fost furnizor constant de bitum pentru directiile din subordinea MTCT prin societati controlate actionarial de austrieci. STRABAG detine monopol pe lucrarile de drumuri gestionate de Consiliul Judetean Timis prin asocierea cu SC DRUMCO SA, societate la care autoritatea judeteana detine 51 %.

Numele greu din spatele companiei STRABAG este Raiffeisen Bank din Austria, actionar majoritar al societatii si partener in majoritatea proiectelor finantate de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. BERD este partener si co-finantator al autostrazii Bucuresti – Brasov, de unde STRABAG va castiga 324 milioane euro.

Statul nu se dezminte

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a anuntat beneficiarii lucrarilor de constructie la viitoarea autostrada Bucuresti – Brasov. Companiile Strabag – Austria, Vinci – Franta si consortiul israelian Ashtrom – Roichman au castigat fiecare cate un tronson de autostrada.

Desi investitia depaseste un miliard de euro, alegerea societatilor nu s-a facut in urma unei licitatii. Guvernantii au preferat varianta unui parteneriat public – privat (PPP) care permite selectia contractorului doar in baza caietului de sarcini.

Pretul contractelor de executie la autostrada Bucuresti – Brasov sunt fabuloase pentru orice constructor: 324 milioane de euro pentru Strabag, 181 milioane euro pentru Ashtrom – Roichman, si 330 de milioane euro pentru Vinci.

Aceasta, in ciuda criticilor Uniunii Europene la adresa modalitatii de contractare a lucrarilor pentru Autostrada Brasov-Bors (Transilvania), fara licitatie, de catre americanii de la Bechtel.

Se pare insa ca, dupa ce si-au impus un reprezentant drept consultant al Autostrazii "Transilvania", respectiv societatea franceza SCETAROUTE, europenii si-au mai moderat pozitia fata de acest contract. Un aport important s-ar putea sa-l fi avut si faptul ca austriecii de la STRABAG si francezii de la VINCI au primit cate o felie din autostrada Bucuresti-Brasov.

Elocventa in acest sens este pozitia ambasadorului francez la Bucuresti, Phillipe Etienne, care a declarat deunazi ca "contractul cu Vinci respecta legile romanesti", disociindu-se astfel de afacerea Bechtel.

Austriecii s-au impus la tranzactiile pe bani publici

STRABAG AG este o companie de constructii austriaca care a intrat pe piata romaneasca in 1994 cand a infiintat prima sucursala in Bucuresti. Compania este specializata in constructii civile si infrastructura si a derulat lucrari de anvergura in mai multe tari si pentru diferite guverne.

Doar pe lista achizitiilor facute publice dupa aparitia OUG 60/2001, STRABAG este beneficiara unor contracte de zeci de milioane de euro cu Statul Roman. Austriecii au castigat lucrari de infrastructura inca dupa 1990, facand parte din cercul exclusivist al companiilor straine contractate de autoritatile romane.

In 17 decembrie 2002, austriecii au primit contractul de "Reabilitare DN6 Craiova-Drobeta-Turnu Severin, km 233+200-km 332+150" pe tronsonul nr. 3: km 298 - km 332. Din noua firme si consortii straine, ministerul lui Mitrea a ales compania STRABAG care a primit 22,1 milioane de Euro.

Austriecii au beneficiat de lucrarile de reabilitare a celei mai mari infrastructuri urbane din Romania, reteaua de drumuri a capitalei. Directia Generala de Investitii si Achizitii Publice a municipiului Bucuresti a atribuit Pachetele I, III si IV ale lucrarilor de reparatii companiei STRABAG. In decurs de doi ani, austriecii au primit peste 14 milioane de euro numai din lucrari in capitala.

Practici neconcurentiale

STRABAG a mai castigat contracte din bani publici prin doua societati la care austriecii detin numar semnificativ de actiuni: EBC BITUNOVA din Bucuresti si DRUMCO SA din Timisoara. La EBC actionar majoritar este STRABAG care detine compania BITUNOVA Baustofftechnik GmbH Austria. Al doilea actionar semnificativ este grupul austriac Geiger.

In mai 2001, BITUNOVA a achizitionat 42, 5 la suta din actiunile de la EBC, ceea ce a dus la controlul in comun al societatii exercitat de Geiger si STRABAG. Cei doi actionari mai detin pachete egale de actiuni si la alte societati din Romania, printre care EBM SA, COSAR SA, INTER ECO SA, THERMOLIT SA si INTERNATIONALE BAUCONSULTING SRL.

Operatiunile austriecilor au intrat in vizorul Consiliului Concurentei pe motiv de "concentrare economica". Dupa expunerea situatiei si analizarea cazului, Consiliul pronunta o decizie ambigua prin care "autorizeaza concentrarea economica notificata, constatandu-se ca, desi operatiunea notificata cade sub incidenta legii, nu exista motive pentru a fi refuzata".

Motivul admiterii operatiunilor STRABAG – Geiger este, potrivit Consiliului Concurentei, faptul ca EBC nu isi creeaza o pozitie dominanta pe piata. EBC are ca domeniu de activitate producerea si comercializarea emulsiilor bituminoase.

EBC asigura aproximativ 20% din bitumul necesar lucrarilor de infrastructura, iar principalul client al societatii este Ministerul Transporturilor prin directiile si institutiile din subordine.

Desi Consiliul Concurentei restrange activitatea EBC la zona Moldovei, unde societatea detine un punct de lucru, in realitate STRABAG gestioneaza o firma cu priza la contracte cu institutii publice din Constanta si Tulcea. In 4 iulie anul trecut Primaria Tulcea a achizitionat de la SC COSAR Bitunova un contract de 14, 1 miliarde de lei pentru imbracaminti si tratamente bituminoase.

Patru zile mai tarziu, Directia Regionala de Drumuri si Poduri (DRDP) Constanta atribuie pentru acelasi tip de servicii un contract de 23,4 miliarde firmelor COSAR Bitunova si Thermolit, ambele detinute in proportie de 50% de austriecii de la STRABAG.

Un alt client al EBC este DRDP Iasi care anul trecut a platit 2,5 miliarde de lei pentru furnizarea de emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Sunt cateva exemple de contracte in valoare de zeci miliarde primite de societatile controlate de STRABAG de la directiile din subordinea lui Mitrea.

Monopol pe buzunarul contribuabilului

DRUMCO SA este societatea de constructii care executa toate lucrarile de infrastructura gestionate de Consiliul Judetean Timis. CJ era actionar 100% al societatii pana acum trei ani cand s-a asociat cu STRABAG Austria. In urma fuziunii, DRUMCO s-a ales cu retehnologizare si modernizare asigurata de partea austriaca, iar STRABAG cu 49% din actiunile societatii.

Ceea ce inseamna ca STRABAG are jumatate din valoarea contractelor incheiate de DRUMCO SA. Afacere extrem de avantajoasa in conditiile in care in judetul Timis lucrarile de infrastructura sunt monopolul DRUMCO. De la lucrari de reabilitare si intretinere pana la constructii si modernizare de drumuri, DRUMCO are de castigat contractele atribuite de actionarul majoritar, CJ Timis.

Practica este vadit neconcurentiala, singura firma privata iesita in castig din toata afacerea fiind STRABAG. In decurs de trei ani sumele intrate in contul STRABAG din contractele cu "partenerul" CJ Timis se ridica la zeci de miliarde de lei.

Din discutia purtata de redactorii nostri cu directorul Drumco, Ioan Zgimboiu, am aflat ca asocierea cu STRABAG s-a realizat dupa analizarea ofertelor primite de CJ Timis din partea mai multor firme de constructii din strainatate.

Directorul DRUMCO ne-a precizat ca parteneriatul cu STRABAG s-a dovedit o strategie buna a CJ Timis deoarece austriecii au respectat intelegerile contractuale si au investit in modernizarea utilajelor societatii. Zgimboiu ne-a declarat ca in prezent STRABAG este actionar majoritar la DRUMCO cu 70% din portofoliul societatii.

Datorita asocierii cu STRABAG, DRUMCO a obtinut lucrari si in afara judetului Timis. Intrebat daca DRUMCO este angajat de STRABAG ca subcontractor la unele din proiectele pe care austriecii le gestioneaza in Romania, directorul societatii timisorene a confirmat acest lucru considerand ca este o situatie fireasca.

In aceste conditii insa antrepenorul general, in cazul de fata STRABAG, are de castigat si din comisionul pe care il primeste din valoarea generala a lucrarii si din profitul firmei subcontractante la care el este actionar. Practic compania STRABAG isi da singura bani din suma pe care o gestioneaza, in momentul in care are 70% parte din profitul subantreprenorului.

Chiar daca partenerii austrieci s-au dovedit profitabili si seriosi in asocierea cu CJ Timis, acest lucru nu elimina conditia legala ca selectia lor sa se fi facut dupa anunturi de privatizare, licitatii si nu prin negociere directa. Cat timp CJ Timis a fost actionar majoritar la DRUMCO, societatea primea contratele de lucrari prin incredintare directa, practica ce elimina concurenta loiala.

Redactorii "Buna ziua, ARDEAL" au incercat sa obtina punctul de vedere al reprezentantilor STRABAG in legatura cu afacerile derulate in Romania, insa secretara companiei ne-a declarat ca directorii sunt plecati cu toti pe teren si ne-a recomandat sa revenim saptamana viitoare. Ceea ce vom face.

RAIFFEISEN, castigatorul din umbra

STRABAG Austria este o companie cu insertie pe piata romaneasca si cu participare actionariala la mai multe societati profitabile in peisajul autohton. La randul ei, compania este detinuta de una din cele mai puternice institutii financiare europene, RAIFFEISEN Bank Austria.

RAIFFEISEN este implicata in proiectele de infrastructura din Romania atat prin antreprenori angajati la executie, cat si prin asigurarea finantarilor la proiectele de anvergura.

Bancherii austrieci sustin financiar lucrarile de anul acesta la Autostrada Bucuresti – Brasov si sunt partenerii principali ai BERD, institutie bancara care sustine cele mai importante programe de reconstructie si dezvoltare din Comunitatea Europeana.

Cele mai recente contracte de "milioane" atribuite de MTCT pentru autostrazi au fost castigate de constructori care au in spate mari concerne financiare, cum a fost si cazul SCETAROUTE, consultantul autostrazii Bechtel, detinut de grupul francez CDC.

Contractele de parteneriat – public – privat dau castig de cauza marilor finantatori care vin cu bani si cu proprii antreprenori. Vom reveni.