Statie de pompare a banilor publici
Proiectul hidrocentralei de la Tarnita, anuntat de Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului, cu ocazia celei mai recente vizite in judetul Cluj, este a doua investitie majora in zona Ardealului, alaturi de autostrada Bors-Brasov.
Necesitatea construirii hidrocentralei speciale de la Tarnita este stans legata de proiectul celui de-al treilea reactor al uzinei nucleare de la Cernavoda, intrucat aceasta va prelua un surplus de 1000 MW putere instalata, conform declaratiei ministrului Dan Ioan Popescu.
Desi lucrarile la cel de-al doilea reactor inca nu au fost finalizate, iar costurile ridicate au starnit scandaluri internationale intre Euratom (autoritatea delegata de Uniunea Europeana pentru promovarea si reglementarea industriei nucleare, n.r.) si diverse foruri ecologiste, guvernantii planuiesc deja construirea a doua obiective energetice care vor scoate din visteria tarii cel putin 2 miliarde de euro. Societatea Nationala Nucleara neaga orice legatura intre cele doua proiecte.
Judetul Cluj este locatia unui nou proiect de anvergura initiat de Ministerul Economiei si Comertului. La sfarsitul anului 2005 vor fi demarate lucrarile pentru construirea unei hidrocentrale speciale la Tarnita, iar investitia pentru realizarea acestui obiectiv insumeaza un miliard de euro, dupa cum anunta luna trecuta Dan Ioan Popescu intr-o conferinta de presa organizata la Cluj.
Conform declaratiei ministrului, hidrocentrala Tarnita, proiectata sub forma unei statii de pompare, va prelua surplusul de energie provenit de la al treilea reactor nuclear Cernavoda, care urmeaza sa fie construit incepand cu data de 1 martie 2005.
Potrivit datelor furnizate de Dan Ioan Popescu, hidrocentrala va intra in functiune peste alti cinci ani, iar realizarea proiectului va fi concretizata in urma unui parteneriat public-privat. Capacitatea mare a lacului de la Tarnita pare sa fie motivul care a determinat autoritatile sa aleaga Clujul ca locatie pentru acest proiect.
Scandal international pe tema reactorului 2
Uzina nucleara a Romaniei se afla la Cernavoda, pe tarmul nordic al Dunarii, in apropierea Marii Negre si este singurul reactor CANDU (Uraniu Deuteriu canadian) din Europa. Acest tip de reactor a fost construit in anii 1960 de catre un consortiu al guvernului Canadian si industria privata.
Societatea Nationala Nuclearelectrica este autoritatea care detine si administreaza uzina nucleara de la Cernavoda. Unitatea 1 de la Cernavoda, aflata in functiune din 1996, furnizeaza peste 10% din cantitatea de energie necesara Romaniei. Unitatea 2 este in prezent in constructie (finalizata in proportie de 40%).
Comisia Europeana (CE) a acordat Romaniei un imprumut de 223,5 milioane de euro pentru realizarea unor masuri de siguranta si finalizarea reactorului 2. Aceasta suma va fi rambursata de statul roman in sapte transe. Finatarea a fost intermediata de Euratom in urma unor evaluari ale CE care au stabilit ca proiectul va contribui semnificativ la siguranta nucleara.
Baza legala pentru acest imprumut a fost tratatul Euratom incheiat in 1957. Imprumuturile Euratom au fost stabilite in 1977, apoi au fost amendate in 1994 pentru a include anumite state care nu erau membre UE, precum Romania.
Alte surse ale finantarii reactorului 2 Cernavoda au fost unele agentii de credite la export din Italia, Franta, Canada si SUA, Guvernul Romaniei si Societatea Nationala Nuclearelectrica. Ecologistii europeni pretind ca imprumutul acordat de UE pentru uzina nucleara din Romania este scandalos.
Grupurile de ecologisti au acuzat CE de acordarea unui imprumut major Euratom pentru modernizarea uzinei nucleare 2 de la Cernavoda, in conditiile in care Comisia nu a putut sa ofere o justificare detaliata pentru decizia sa si a ascuns rapoarte de evaluare importante ale proiectului. Grupurile ecologiste europene par sa faca din Cernavoda un caz-test pentru politica nucleara a UE.
Verzii mentioneaza ca scopul geografic al imprumutului Euratom a fost extins in 1994 pentru a promova reducerea riscurilor asociate cu reactoarele de tip rusesc din fostele tari comuniste. Insa unitatea 2 de la Cernavoda este un reactor de tip vestic, asadar nu este eligibila pentru un imprumut Euratom.
"Comisia abuzeaza de puterea pe care o detine pentru a sprijini extinderea industriei nucleare, si face acest lucru sub pretexte false", a afirmat Mark Johnston, sustinator al campaniei derulate de Prietenii Pamantului. Societatea Nationala Nuclearelectrica prevede punerea in functiune a reactorului 2 la sfarsitul anului 2006.
"Planul cincinal"
In contextul in care cel de-al doilea reactor al centralei nucleare inca nu a fost finalizat, iar finantarea acestuia a starnit o serie de scandaluri internationale, guvernantii intocmesc planuri "marete", care amintesc de Epoca de Aur. Unitatea 3 a centralei nucleare va fi realizata printr-un parteneriat public-privat, cel mai probabil cu o companie americana.
In vizita facuta la Cluj, Dan Ioan Popescu declara ca pe lista investitorilor s-au inscris companii din Italia, SUA si Coreea de Sud.
Guvernul Nastase a avut numeroase intrevederi cu delegatii americane din sfera industriei energetice, iar la ora actuala exista un contract incheiat intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul american pentru Energie, reprezentat de Abraham Spencer privind colaborarea in acest domeniu.
Consultantul pentru proiectul unitatii 3 Cernavoda este compania israeliana Delloite&Touch, care are misiunea de a gasi investitori dispusi sa finanteze 700 de milioane de euro necesari construirii reactorului. Ofertele vor fi depuse pana la 24 octombrie iar selectia va avea loc in 15 noiembrie anul curent.
Negocierile sunt stabilite pentru luna ianuarie a anului viitor, urmand ca in martie sa inceapa lucrarile. Hidrocentrala de la Tarnita este absolut necesara pentru punerea in functiune a reactorului 3, declara Dan Ioan Popescu. Acest obiectiv hidroenergetic va functiona ca o statie de pompare care va prelua un surplus de 700 MW produsi de reactorul 3.
Surse din Ministerul Economiei si Comertului sustin ca acest investitia pentru acest "plan cincinal" este supraevaluata in proportie de 50%. In plus, Dan Ioan Popescu declara neoficial ca "se incearca legarea acestui proiect de cel al reactorului 3".
Hidrocentrala trambitata de ministrul Popescu, in scopuri vadit electorale, se afla in stadiul studiului de fezabilitate, iar investitorii nu au fost inca selectati. Deocamdata, acest proiect pare a fi o strategie energetica pe termen lung, la nivel de minister. Sau o strategie electorala a PSD-ului.
Minciuni electorale
Construirea unei statii de pompare in judetul Cluj se afla in discutie de mai bine de zece ani. Desi ministrul Dan Ioan Popescu afirma in vizita facuta la Cluj ca acest proiect va ajuta Romania sa devina un exportator de energie electrica (la ora actuala tara noastra exporta doar in Serbia si Grecia), realitatea nu sustine declaratia acestuia.
In cazul in care hidrocentrala de la Tranita va fi intr-adevar realizata, va functiona strict pentru servicii de sistem, adica va stoca energia si va fi folosita doar in cazuri de avarii la centrala nucleara de la Cernavoda. Cei 700 de MW preluati de la reactorul 3 vor fi o compensare utilizata in perioadele de "goluri", cand se opresc reactoarele nucleare.
In plus, costurile prevazute de Ministerul Economiei si Comertului pentru construirea hidrocentralei de la Tarnita egaleaza suma alocata unui reactor nuclear, adica 1 miliard de euro. Amintim cititorilor ca la Tarnita exista deja o baza hidroenergetica. Construirea unei hidrocentrale presupune existenta a trei elemente principale: bazin superior, centrala propriu-zisa si bazinul inferior.
In cazul Tarnitei, bazinul inferior este deja asigurat de lacul cu o capacitate de 10 milioane de metri cubi. Bazinul superior ar putea fi construit pe platoul de la Lapusesti. Dar, proiectul este departe de a fi pus in aplicare, iar modalitatea de finantare si atribuire a contractului nu a fost stabilita.
Insa suma vehiculata de ministrul Dan Ioan Popescu (reprezentantul celui de-al doilea minister care invarte banii publici, alaturi de Miron Mitrea) indica posibilitatea unui viitor jaf de proportii. Din surse confidentiale am aflat ca Ungaria ar fi interesata de acest proiect, datorita faptului ca nu detine forme de relief adecvate unor astfel de investitii.
Lipsa de transparenta a autoritatilor
Redactorii cotidianului "Buna ziua, Ardeal" au formulat mai multe intrebari legate de proiectul hidrocentralei care urmeaza sa fie construita la Tarnita si le-au adresat Ministerului Economiei si Comertului. Raspunsul oficial nu a venit nici dupa insistentele zilnice ale ziaristilor. Ministeriabilii nu au catadicsit nici sa ne instiinteze ca raspunsul va intarzia.
Probabil ca se simt cu musca pe caciula. Societatea Nationala Nucleara si-a declinat responsabilitatea fata de acest proiect, mai mult, reprezentantii companiei au negat orice legatura intre construirea reactorului 3 Cernavoda si statia de pompare de la Tarnita.
Sursele noastre ne-au informat ca studiul de fezabilitate al hidrocentralei este realizat de Hidroelectrica SA, dar nu se stie inca ce institutie va avea in responsabilitate atribuirea contractului. Vom continua.
Legatura embrionara intre hidrocentrala Tarnita si autostrada Bechtel
Surse confidentiale din anturajul premierului Adrian Nastase aflat in aceste zile intr-o vizita de lucru in judetul Cluj ne-au relatat sub protectia anonimatului ca mult mediatizata constructie a hidrocentralei de la Tarnita, mandria ministrului Dan Ioan Popescu, este strans legata de interesele de afaceri ale politicienilor implicati in afacerea Bechtel.
Cartile de joc au fost impartite in ambele proiecte dincolo de ocean. Pentru a doua oara la masa verde au lipsit europenii in randurile carora dorim sa ne numaram in 2007. Filmul investitiei se deruleaza pe baza unui scenariu american, asemanator celui regizat pentru castigarea contractului la autostrada Brasov – Bors. Tot in cerc inchis fara licitatie si fara spectatori.
Total lipsit de transparenta. Muza scenaristului trebuie cautata in urma cu un an (19 iulie), cand Romania a semnat un contract strategic cu SUA numit "Acordul de cooperare intre Departamentul Energiei al SUA, Agentia Nucleara din Romania si Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare din Romania in scopul combaterii proliferarii materialelor si tehnologiilor nucleare".
La intanirile respective s-au discuat si probleme de afaceri. Americanii au intrebat partea romana daca mai exista oportunitati investitionale pe modelul autostrazii si in sectorul energitic. Generos Dan Ioan Popescu, grabit sa cheltuie cat mai multi bani publici pana la sfarsitul mandatului a venit cu oferta paguboasa a hidrocentralei, cu conditia ca americanii sa vina cu banii.
Potrivit surselor noastre, spre stupefactia europenilor, acelasi proiectant care a primit cadou contractul de 42 de milioane de euro pentru autostrada Bechtel, SERACH Corporation, este dorit de ambele parti sa proiecteze pe bani grei viitoarea hidrocentrala de la Tarnita. SEARCH Corporation este detinuta de omul de faceri romano – american Michael Stanciu.
Cunoscut ca un apropiat al liderilor FSN, actualul PSD, Stanciu a castigat dupa 1990 zeci de contracte pe bani publici, multe din ele prin incredintare directa. Prin aceasta procedura SEARCH Corporation a castigat contracte cu ministerul condus de Dan Ioan Popescu, fiind unul din furnizorii de servicii ai Hidroelectrica SA.
