Un vechi proverb romanesc spune: "Cine nu are un batran sa-si cumpere". Aceasta zicala este foarte putin valabila in zilele noastre deoarece persoanele de varsta a treia au devenit din ce in ce mai "uitate" de cei tineri.. Ajunsi la o venerabila varsta multi dintre ei se retrag in "amintiri" si privesc cu sfiala la generatiile care le iau locul.
Activitatea fundatiei "Pro Homini" din Braila este orientata cu precadere asupra acestei categorii de persoane, "varstnici intelectuali", astfel incat ei sa nu se mai simta izolati de societate. Batranii vin zilnic la sediul fundatiei si isi ocupa timpul cu diverse activitati, de la modelaje, impletituri, pana la discutii cu diversi specialisti pe teme la fel de diverse.
Cu privire la aceste aspecte, presedinta fundatiei, Cornelia Negoita ne-a declarat: "Suntem bucurosi ca putem sa facem ceva pentru acesti oameni. Saptamana aceasta batranii vor fi vizitati de psihologul Alina Dobre care le va vorbi despre impactul psihologic asupra persoanelor de varsta a treia.
Multe dintre membrele fundatiei noastre sunt persoane intelectuale si credem ca aceste discutii ii antreneaza si ii provoaca astfel incat sa uite de grijile si necazurile cotidiene. Saptamana trecuta ne-am bucurat de prezenta profesoarei Kogalniceanu care ne-a prezentat corespondenta adunata de dumneaei dintre Nicolae Steinhardt si Constantin Noica care va fi publicata intr-un volum.
De asemenea dumneaei s-a preocupat indeaproape si de opera lui Panait Istrati. Noi ne-am bucurat sa avem printre noi o asemenea personalitate".
Pe langa atentia acordata batranilor, membrii fundatiei se ocupa si de educatia celor mici. Acestia vin odata pe saptamana la sediu si li se preda cursuri de limba engleza. "Pe viitor intentionam ca aceste cursuri sa le extindem si la germana si franceza.
Copiii platesc suma modica de 50.000 lei/ora, bani care intra in beneficiul fundatiei, si, saptamanal, sub indrumarea unor profesori invata notiuni elementare" sustine Cornelia Negoita.
Cu toate ca sursele de finantare ale fundatiei "Pro Homini" sunt in momentul de fata destul de mici, membrii acesteia au multumirea sufleteasca de a-i putea ajuta, atat cat pot, pe batrani, acei "varstnici intelectuali" care traiesc zilnic cu speranta unei schimbari in bine.
