Proiectele SAPARD merg si nu prea. Chiar daca au fost incheiate doar doua proiecte, numarul proiectelor aflate in curs de derulare in 2004 a fost ceva mai mare - 16. Cinci dintre acestea au fost inregistrate la masura 1.1 - imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole. Numai unul dintre ele a fost, insa, finalizat.
De asemenea, alte patru proiecte s-au derulat pe masura 2.1, dezvoltarea infrastructurii rurale, doua proiecte pe masura 3.1, explotari agricole, si alte cinci pentru masura 3.4, dezvoltarea si diversificarea economiei care sa genereze activitati multiple si venituri alternative
„Toate aceste proiecte sunt in diferite stadii de derulare, insa doar pentru doua s-a semnat acordul pentru primirea finantarii.
Suma totata pentru cele doua proiecte incheiate este de 69 de miliarde de lei, dintre care jumatate este nerambursabila", a declarat Georgeta Morocazan, sef serviciu Dezvoltare Rurala din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Sibiu.
Taranii se sperie de dosarele stufoase
Dupa opinia specialistilor DADR, unul dintre motivele pentru care agricultorii sibieni nu sunt atrasi de fondurile SAPARD este dosarul de proiect care trebuie intocmit. „In campaniile de informare desfasurate in 2004 am oferit informatii despre cum se poate obtine o finantare la peste 500 de persoane.
Insa foarte multi dintre cei care au vrut sa faca un proiect au plecat cand au vazut cat de stufos este dosarul", explica Georgeta Morocazan.
O alta problema este faptul ca beneficiarii trebuie sa contribuie cu jumatate din suma la proiect. Cei care au banii nu vor sa se incurce cu astfel de proiecte, iar cei care nu au bani nici nu prea au de unde sa faca rost, in conditiile in care bancile cer garantii foarte mari la acordarea unor credite de acest gen.
„Speram ca lucrurile sa se schimbe in acest an si sa incheiem mai multe proiecte", a mai declarat Georgeta Morocazan.
Conditiile impuse de FIDA le taie cheful sibienilor
Nici proiectele pentru finantari FIDA nu au prins prea bine in judetul Sibiu.
Doritorii sunt obligati sa-si deschida un credit pentru jumatate din suma la Banca Comerciala Romana (BCR) si Banca Comerciala Carpatica, banci care si-au asumat si riscul de credit agricol, insa garantiile cerute de aceste banci sau dobanzile practicate ii alunga pe sibienii care vor sa puna pe picioare o afacere in decor rural.
„Din cele 12 proiecte intocmite de noi, doar doua au fost aprobate, ambele pentru cumparari de animale. Practic, chiar daca am consultat peste 100 de personae, acestea nu au putut indeplini toate criteriile bancilor pentru obtinerea unui credit", a precizat Ana Titiriga, coordonator program FIDA in judetul Sibiu.
