Doctorul cardiolog Mircea Horga nu a facut si nu face politica pentru ca prea multi din familia sa au fost sacrificati in numele ei : tatal, matusi, verisori, unchi si chiar el insusi.

Are insa opinii puternice, cladite pe o experienta de viata bogata si nu intotdeauna fasta pentru el si cei din generatia sa. Crede ca doar tinerii, care nu au un "trecut" in urma, au sanse reale in politica romaneasca si pot aduce cu adevarat acea schimbare de care avem nevoie.

Ei sunt "ziua de maine a Romaniei"…In opinia sa, Iliescu, Constantinescu sau Basescu sunt oamenii unei etape.

Dupa mama face parte din familia Maiorestilor, nume cu rezonanta in istoria Transilvaniei. Cea mai mare parte a copilariei si-a petrecut-o in zona Reghinului, dar si a Ocnitei, sat de unde era originara familia, atat cea a tatalui, cat si a mamei.

In 1940, tatal sau, avocatul Vasile Horga, cunoscut om politic liberal din Mures, a fost obligat ca, impreuna cu familia, sa se refugieze din zona cedata Ungariei. Au ales Orastia. Poate parea paradoxal, dar - spune Mircea Horga - cei mai frumosi ani ai tineretii sale, au fost anii petrecuti in acel mic oras, in vreme de razboi.

"Consecvent in inconsecventa mea"

La liceul din localitate a avut profesori foarte buni, dar si colegi care aveau sa devina nume importante in cultura, teologia si stiinta medicala romaneasca. Amintirile sunt inca foarte vii : "Era o atmosfera de studiu excelenta. Adevarul este ca in liceu am avut un corp profesoral de exceptie.

Unii dintre ei erau profesori universitari, refugiati de la Cluj. Era o incantare sa-i asculti la ore. Am avut si colegi foarte buni, cu cei mai multi dintre ei am legat prietenii foarte stranse : Dominic Stanca, Horia Popescu, Stelian Ivascu, Pompiliu Scrima…Dominic Stanca a ajuns scriitor si era varul lui Radu Stanca, regretatul regizor originar din Sibiu.

Dominic s-a casatorit mai tarziu cu marea regizoare Sorana Coroama-Stanca. Din pacate s-a prapadit si el in urma cu foarte putin timp. Horea Popescu a ajuns si el un mare regizor. Stelian Ivascu a fost multi ani medicul-sef al Capitalei. El este cel care a realizat primul transplant de plamani din Romania.

Dar cel mai eminent coleg pe care l-am avut acolo, la Orastia, a fost Pompiliu Scrima. Nu scria nimic la ore si nu l-am vazut vreodata invatand. El era captivat de ce povesteau profesorii si ii asculta foarte atent. Avea o memorie fenomenala si o capacitate de a sesiza esenta lucrurilor de-a dreptul iesita din comun.

Cred, fara sa exagerez, ca era atins de aripa geniului. La vremea aceea era un ateu convins. Mai tarziu, la inceputul anilor '50, a ales calea monahala.

Intrebat de un coleg de-al nostru care l-a intalnit la Biblioteca Patriarhiei din Bucuresti, cum de el, ateul convins din liceu, a ales calea monahala, Scrima i-a raspuns simplu, dar socant : “Sunt consecvent in inconsecventa mea.

” Cand marele om politic si filozof indian Nehru a vizitat Romania, nu stiu in ce imprejurare anume, Scrima a ajuns sa-l impresioneze pe acesta cu sanscrita pe care o cunostea. A primit din partea statului indian o bursa de studii in India, de unde nu s-a mai intors.

Foarte tarziu s-a stabilit in Franta si este una din marile figuri ale ortodoxiei europene, fiind foarte cunoscut prin scrierile sale teologice pe care le semneaza Andrei Scrima".

Studii intrerupte

Dupa razboi, in 1945, Mircea Horga a ales sa faca Facultatea de Medicina la Cluj. Clujul universitar i s-a parut atractiv, dar vremurile erau in schimbare. Insinuarea treptata a comunistilor in toate institutiile si-a pus din plin amprenta asupra destinului lui Mircea Horga: "Am inceput studiile in 1945.

Nu-i voi uita niciodata pe profesorii mei, profesorul Hateganu, la disciplina boli interne, si profesorul Badarau, la cardiologie.

In primii ani a fost destul de relaxant, in sensul ca pe langa studiul serios de la medicina, mai aveam timp si sa ma exersez ca violonist, sa scriu chiar cateva compozitii si sa particip la concursuri cu un dublu cvartet vocal cu care am castigat un premiu I pe tara in '48. Dar tot in '48 a inceput calvarul.

Tata a fost arestat de comunisti, eu si fratele meu, care era la Drept, am fost dati afara din facultate. Am fost reprimit in 1949, dar cu mari interventii. Am terminat facultatea in 1952, insa in ultimii trei ani de facultate am trait cu teama ca voi fi iarasi dat afara. Tata a fost din nou arestat, de data aceasta judecat si condamnat.

A fost o perioada foarte neagra in viata noastra…multi din generatia mea au trait-o, dar putini din cei de azi o inteleg. Sa stiti insa ca din generatia noastra atat de incercata, 45 au ajuns profesori universitari, dar cei mai multi dintre ei nu mai sunt de mult timp in tara".

"Şcoala de pionerat in medicina cardiovasculara"

Deceniul sapte la Targu Mures a fost unul cu adevarat exceptional. Pentru Mircea Horga, implinirile au venit in mod firesc : "Aici, la Mures, se formase o echipa cu totul deosebita. La Medicala II era un colectiv exceptional coordonat de eminentul Pop D. Popa, specialist in medicina cardiovasculara, fostul meu coleg de facultate la Cluj.

Dupa ce a plecat la Bucuresti, a continuat sa vina periodic la Targu Mures. Era legat sufleteste, dar si profesional de acest oras. Vreau sa va mai spun ca aici a fost si singura filiala din tara a Asistatilor Cardiovasculari din Romania unde am lucrat si eu timp de 30 de ani.

Era o placere sa lucrezi in acest oras, pentru ca era o atmosfera de adevarata emulatie stiintifica. Se faceau analize, se interpretau rezultate, se faceau cercetari…Atunci am inceput sa public primele lucrari stiintifice care, in timp, au ajuns la peste 60.

In '74 mi-am sustinut doctoratul in medicina. Vreau sa va mai spun ca la Targu Mures era atunci o adevarata scoala de pionierat in medicina cardiovasculara. Multi dintre cei de azi, sa stiti ca s-au format in acea atmosfera extraordinara.

Tot atunci, am fost - nu mai retin exact anul - onorati de vizita doctorului Christian Barnard, reputatul specialist in chirurgie cardiovasculara, cel care a facut primul transplant de inima din lume".

Nebanuitele comori ale inimii

Mircea Horga se pregateste ca peste cateva zile sa-si lanseze volumul de poezii intitulat "Ceasul cercurilor rotunjite".

Este cel de-al saselea volum, dupa "Varsta frunzelor si a mea"(poezii, 1999), "Licar de lumina in intuneric" (poezii, 2000), "Intamplari hazlii cu popa Beriu" (proza scurta, 2001), "Confesiunile unui destin in rosu" (roman, 2002) si "Ani in succesiune falsa" (poezie, 2003).

Din cand in cand mai canta la vioara, dar o face mai rar. Continua insa sa lucreze ca medic cardiolog si director de peste 20 de ani al Policlinicii cu plata din Targu Mures. De fapt, cine este Mircea Horga ? Incontestabil, un adevarat om al Cetatii. Un cardiolog cu suflet de artist.