Cand spui Iasi, spui industrie, cel putin dupa cum arata statisticile autoritatilor locale. Desi majoritatea fabricilor functioneaza la mai putin de jumatate din capacitatea lor initiala, economia ieseana continua sa se invarta in jurul lor. Tot aici se regaseste in scripte cea mai mare parte a fortei de munca.
Fie ca este vorba de Antibiotice, Tehnoton, Terom, Fortus, Tepro, Grup Conex sau de Iasitex, cand vine vorba de numar de salariati balanta inclina greu in directia lor. Unele dintre ele figureaza an de an pe primele locuri in topurile alcatuite pe baza Cifrei de Afaceri si a profitabilitatii activitatii.
Altele se chinuie sa supravietuiasca, sub spectrul sechestrelor aplicate de finantisti pentru recuperarea datoriilor. Nume sonore alta data sau nume care au iesit mai recent la rampa, toate au suferit transformari in valtoarea tranzitiei.
Disponibilizarile colective care au avut loc in sanul lor de-a lungul anilor au adus mii de someri in baza de date a Agentiei de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM). Un exemplu in acest sens il constituie si fostul combinat de fire si fibre sintetice, actualul Terom SA. In trecut numara peste 8.500 de salariati, iar in prezent inregistreaza doar 2.
350 angajati, conform evidentei Inspectoratului Teritorial de Munca Iasi (ITM). Manunchi, combinatele si intreprinderile "inghit" cea mai mare parte a fortei de munca. Potrivit datelor furnizate de AJOFM, in industrie lucrau in 2004 67.000 persoane.Dintre acestia, 60.300 reprezinta salariatii, iar restul sunt agenti economici.
La mica distanta vin din urma si confectiile, prelucrarea lemnului sau prelucrarea metalelor. Industria prelucratoare concentreaza 62.300 persoane, dintre care 55.400 sunt salariati. De altfel, in cele doua sectoare s-au inregistrat cele mai mari cresteri de personal in ultimii doi ani. Daca in 2002 industria incorpora 64.000 persoane, iar industria prelucratoare 59.
000 reprezentanti, anul trecut numarul acestora a crescut cu 3.000, respectiv 3.300 locuri de munca. La mare distanta se claseaza comertul si serviciile, invatamantul, sanatatea si constructiile.
Reglementarile tin captive economia, o sufoca, sunt de parere specialistii
Cifra de afaceri inregistrata in 2003 stabileste insa un alt top. In clasamentul primelor zece firme s-au inscris Unirea SA, CET SA, Antibiotice SA, Valgab Invest, Constructii Feroviare Moldova-Grup Colas, Asam SA, Remat SA, Tess Conex, Rompak si Kosarom, dupa baza de date a Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene Iasi (DGFPJ.
Din punct de vedere al numarului de angajati insa, ordinea se modifica, incat pe primele locuri apar societatile comerciale Antibiotice, CET, Constructii Feroviare-Grup Colas, Tess Conex si Kosarom.
Impreuna isi adjudeca primele pozitii in cadrul economiei iesene. Separat, fabricile si intreprinderile locale sunt devansate de alti jucatori. Cei mai multi salariati muncesc la Regionala CFR Iasi, la Regionala de Posta Iasi, la Terom SA, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi, Fortus, Regionala de Transport Feroviar Calatori, Iasitex, Universitatea Al.I.Cuza si Spitalul Sf.Spiridon.
Economistii recunosc dominatia industriei usoare, a celei metalice si a celei farmaceutice Nu neglijeaza insa potentialul educational al unuia dintre cele mai mari centre universitare din tara. Cu toate ca sectorul confectiilor reprezinta un domeniu pregnant in economia ieseana, specialistii considera ca 80 la suta din industria textila e apanajul sistemului lohn.
Pentru a rezista pe piata dupa aderarea la Uniunea Europeana sunt necesare atat investitii in tehnologie, cat si stabilizarea personalului. La acestea se adauga trecerea la sistemul full-bussiness, respectiv coordonarea proprie a afacerilor. "Problema se pune pe proiecte coerente si viabile, nu pe resurse. Firmele nu sunt incurajate sa investeasca, inclusiv cele din industria textila.
Exista trei modalitati de a descuraja, de a face mediul general de afaceri neatractiv. Prima dintre ele consta in monopolul statului asupra tuturor industriilor, a doua este fiscalitatea, iar cea de-a treia, aparent adecvata unei economii capitaliste, este reprezentata de reglementari.
Nu e vorba de un sistem inrobitor de taxe si impozite, comparativ cu Germania sau Franta, de exemplu, ci de multimea procedurilor birocratice.
O firma ar trebui sa fie in ipostaza de inger pentru a respecta toate reglementarile, daca tinem cont ca e vorba de capitolul concurenta, de capitolul de mediu, de protectia comunitatilor sau de drepturile sindicatelor", spune Vasile Isan, prodecanul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii Al.I.Cuza din Iasi.
