Comunitatea evreiasca din Cluj a marcat, ieri, la sinagoga de pe strada Horea (Templul Deportatilor), un moment rarism din istoria ultimelor decenii ale orasului. Dupa mai bine de 30 de ani, la Cluj, a fost oficiata o nunta traditionala evreiasca. Ceremonia a fost oficiata de rabinul Abraham Ehrenfeld, din Bucuresti, secondat de cantorul Iosif Adler.
Evenimentele matrimoniale din cadrul comunitatii, care de cele mai multe erau mixte (din punct de vedere al apartenentei religioase) se rezumau, pana mai ieri, doar la casatoria civila. Pentru cea religioasa, insa, se impuneau anumite exigente, ceea ce a facut ca, in timp, sa devina un eveniment rar.
Sorana Radu din Cluj si Doron Howard din Londra si-au unit ieri destinele in respectiva sinagoga clujeana.
Cioburile aduc noroc
"Mazel tov!" (Noroc bun!) este expresia care se spune atunci cand mirele sparge o cana sau un pahar, moment care marcheaza finalul ceremoniei, prin care cei doi miri sunt recunsocuti, din punct de vedere religios, sot si sotie.
Flori, vechi cantece religioase ebraice completate de acordurile muzicantilor kletzmer, asistenta formata din clujeni, bucuresteni si britanici, au concurat, ieri, la o adevarata sarbatoare evreiasca. Ba mai mult, prin prezenta la ceremonie a ambasadorului statului Israel in Romania, Excelenta Sa, Rodica Radian Gordon, evenimentul a capatat si o incarcatura diplomatica. Ambasadoarea a fost invitata speciala a miresei.
O altfel de istorie, sub baldachin
Nunta la evrei rezuma, intr-un fel, istoria poporului lui Israel. Este plina de talcuri si de simboluri. Spargerea canii sau a paharului semnifica daramarea vechiului Templu din Ierusalim, fiind totodata si simbolul aducerii norocului in viata celor doi tineri casatoriti. Poate, de aici, vine si expresia "cioburile aduc noroc".
Exista sapte binecuvantari care le sunt dedicate, mirelui si miresei, insa doar in ultima, li se recunoaste noul statut, de intreg, de noua familie constituita. Dupa momentul inmanarii inelului, mirele semneaza un contract matrimonial (ketuba) prin care se angajeaza la constructia unui "nou templu", cel al unei casnicii.
Iar cel de al treilea moment "cheie" al ceremoniei este acela cand cei doi, se retrag intr-o incapere separata, pentru cateva minute, simbolizand momentul de intimitate al mirilor, care, conform traditiei, nu au avut voie sa se vada inainte de ceremonia nuntii, timp de trei zile.
Tot ceremonialul se petrece sub baldachin (chupa), unde la sfarsit, in acordurile kletzmerilor, femeile care au insotit mireasa la altar, danseaza.
Un sefard si o askenhaza
Chiar daca nu a fost urmat, la litera, tipicul acestei ceremonii, avand in vedere ca mireasa face parte dintr-o familie de evrei askenhazi (traditionali, din Europa Central-Orientala), iar mirele vine dintr-o familie de sefarzi, originari din Yemen, stabilita, cu timpul, in Marea Britanie.
"Oarecum ar fi fost mai usor sa facem o astfel de ceremonie in Anglia, insa am tinut ca ei sa se casatoreasca la Cluj, evenimentul, aici capatand caracter de adevarata sarbatoare", a mentionat tatal mirelui, Daniel Howard.
Prezenta in cadrul ceremoniei a multor supravietuitori ai Holocaustului le da sperante evreilor din Cluj, ca si prin aceasta nunta, viata comunitatii nu se va stinge si merge mai departe, a spus, nu fara emotie, Sorana Radu, cunoscuta si sub numele de Sara printre tinerii evrei clujeni.
