Dupa ce a obtinut profituri importante din relatia cu Casirom, societatea italiana Unimetal SpA a renuntat la produsele societatii turdene, motivand ca “nu se mai justifica economic sa cumparam mai scump din Romania cata vreme putem cumpara mai ieftin din alta parte”.

In perioada in care a detinut controlul la Casirom, societatea turdeana a inregistrat un paradox: productia s-a marit aproape de doua ori, dar societatea a trecut pe pierderi! Explicatia e una singura: Casirom vindea carbura de siliciu catre Unimetal Spa sub costul de productie, cu largul concurs al italienilor, care erau actionari semnificativi

la societatea din Turda.

Conform unor date preliminare, SC Casirom Turda si-a dublat cifra de afaceri in 2004, comparativ cu 2003. Cel putin in primul semestru al anului 2004, pentru care am obtinut date oficiale, cifra de afaceri a societatii a fost de 155 miliarde lei (3,8 milioane euro), aproape dubla fata de perioada similara a anului precedent.

Daca ar fi sa ne oprim aici cu informatia, totul ar parea roz la societatea turdeana. Insa nu este deloc asa. Desi cifra de afaceri s-a dublat, ceea ce indica o sporire a productiei vandute, societatea a trecut pe pierderi. In primul semestru al anului 2004, pierderile au atins valoarea de 25,4 miliarde lei (626.

000 euro), in timp ce in anul precedent, la o cifra de afaceri injumatatita, societatea a raportat un profit de 459 milioane lei (12.500 euro). In plus, capitalurile proprii ale Casirom s-au redus in aceeasi perioada de aproape trei ori, de la 37,9 miliarde lei pana la valoarea de 12,4 miliarde lei.

Cum e posibil asa ceva? Logica ne conduce la o singura concluzie: societatea a produs mai mult, a vandut mai mult, dar pretul era mai mic decat costul de productie. Informatie pe care GAZETA de Cluj a vehiculat-o pentru prima data in toamna anului trecut. In schimb, cei de la Unimetal SpA sustin ca adevarul are o alta nuanta.

“Vom dovedi cu inscrisuri ca societatea Casirom SA a vandut catre Unimetal SpA carbura de siliciu mai scump cu 100 euro decat singurul concurent al acesteia de pe piata romaneasca, Elsid SA (n.r.

cu aceasta declaratie, practic, Favaretti a directionat orice posibil client al Casirom spre Elsid SA, pentru ca este evident ca fiecare incearca sa achizitioneze carbura de siliciu la cel mai mic pret).

Vom dovedi cu inscrisuri ca am cumparat carbura de siliciu mai scump de la Casirom SA decat de la oricare alt furnizor de al nostru”, sustine Paolo Favaretti, reprezentantul Unimetal SpA.

In ceea ce priveste costul de productie al carburii de siliciu, care era vanduta de catre Casirom partii italiene, Paolo Favaretti sustine ca “reflecta calitatea managementului fostului director general Ioan Florea”, datorita politicii acestuia de “a achizitiona materii prime sau servicii prin intermediari, nu direct de la

producator”. “In prezent societatea Casirom SA achizitioneaza materii prime si servicii direct si nu prin intermediari, dupa stiinta noastra”, sustine Favaretti. Explicatia e puerila, in conditiile in care Unimetal SpA detinea controlul asupra Casirom SA.

Orice se poate crede, dar nu varianta expusa de Paolo Favaretti: ca din “bunavointa” a acceptat ca fostul director Ioan Florea sa achizitioneze materie prima la preturi “umflate”, iar Unimetal SpA sa plateasca, in aceste conditii, cu 100 euro mai mult pentru fiecare tona achizitionata de la

Casirom. Sa fim seriosi! Adica italienii de la Unimetal SpA au facut afaceri in conditiile acelea (materii prime achizitionate prin intermediari), dar acum nu mai achizitioneaza carbura de la Casirom, desi societatea turdeana achizitioneaza materia prima direct de la producatori.

Varianta oficiala

In contradictie cu cele spuse de Paolo Favaretti, varianta oficiala ce rezulta din raportul semestrial al societatii este cu totul alta.

Conform raportului mentionat, pierderile au fost cauzate mai ales de starea necorespunzatoare a utilajelor din dotare sau a cheltuielilor cu reparatiile, mentionandu-se ca un impact negativ au mai avut evolutia cursului de schimb leu/euro, scaderea comenzilor de caramizi refractare sau scumpirea energiei electrice.

“Pierderea inregistrata in rezultatul financiar este datorata, in special, dobanzii bancare si a diferentelor de curs valutar aferente creditului bancar de exploatare in euro angajat de societate”, se arata in raportul Casirom. Deci, cele spuse de Favaretti nu sunt confirmate de raportul Casirom SA.

De altfel, varianta cu cheltuielile ridicate cu materiile prime nu este confirmata de datele societatii.

Daca in primul semestrul al anului 2003, SC Casirom avea cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile de 31,7 miliarde lei, la o productie vanduta de 80,8 miliarde lei, in semestrul I din 2004, societatea a avut cheltuieli cu materiile prime de 41,6 miliarde (aproximativ o treime mai mult), la o productie vanduta de 153 miliarde lei (aproape dublu).

Din datele expuse reiese foarte clar ca nu cheltuielile cu materia prima ar fi problema. Foarte probabil, problema vine din pretul de vanzare al produsului, singurul element din care ar mai putea rezulta discrepanta amintita.

Controlul asupra Casirom

Pierderile totale raportate in primul semestru al anului 2004, care se ridica la 25,4 miliarde lei, au fost facute intr-o perioada in care Unimetal SpA era actionar majoritar la Casirom SA si totodata beneficiar al produselor societatii turdene. Daca turdenii au inregistrat pierderi, Unimetal SpA s-a ales cu profitul.

Cum pierderile trebuiau acoperite intr-un fel, italienii au solicitat o majorare de capital social. “Majorarea de capital social nu a fost o incercare de a pune mana pe societate (…), ci o necesitate de a acoperi pierderile fostei administrari si reaua credinta din administrarea bunurilor noastre”, sustine Paolo Favaretti. La cele 27.532.

236 de actiuni existente, capitalul s-a majorat cu inca 17.054.847 actiuni. Acestea au fost impartite de Unimetal SpA (8.190.347 actiuni), Alseide SA Luxemburg (3.614.196 actiuni), Andretta Francesco (3.246.376 actiuni), Olper Favaretti Olga (1.337.824 actiuni), Faretti C.Paolo (630.680 actiuni), Bugnariu Augustin (25.

800 actiuni) si Serb Mariana Rodica (624 actiuni). Modificarea a operat de la inceputul lunii februarie 2005.

Scenariul care sta in spatele acestei majorari de capital ar putea fi mult mai interesant decat lasa sa transpara aparentele, alimentate de Paolo Favaretti. Casirom a vandut catre Unimetal SpA carbura de siliciu sub pretul de productie.

Drept consecinta, a acumulat pierderi, in ciuda cifrei de afaceri semnificativ sporita, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. De cealalta parte, Unimetal SpA, actionarul italian al Casirom, care a acceptat ca societatea sa acumuleze pierderi din vanzarea carburii de siliciu, a inregistrat profit.

Unimetal SpA este un dealer important de carbura de siliciu, care cumpara carbura de siliciu din intreaga lume. Normal, cumpara carbura la un anumit pret, apoi o revinde la un pret mai mare. Cu alte cuvinte, profit sigur, pentru ca nu are cheltuieli de productie.

“Societatea Casirom SA a fost privilegiata in relatia comerciala cu Unimetal SpA, tocmai datorita calitatii noastre de actionar semnificativ al acesteia”, sustine Paolo Favaretti.

Daca Unimetal SpA ar fi fost intr-adevar interesata de bunul mers al societatii turdene, de ce nu i-a facilitat acesteia vanzarea directa a productiei catre cumparatorii pe care ii stia Unimetal SpA? Adica, sa renunte la “intermediar” (n.r.

Unimetal SpA), pentru ca e nerentabil, asa dupa cum chiar Paolo Favaretti recunoaste. In schimb, pierderile Casirom au dat posibilitatea unei majorari a capitalului social care, practic, a insemnat un control mai mare asupra societatii turdene, reducand semnificativ influenta societatii romanesti Metaleuroest.

De ce era nevoie sa se scape de Metaleuroest? Raspunsul e foarte simplu, in conditiile in care Mihai Tufan, reprezentantul Metaleuroest, a depus adrese in care demasca exact faptul ca Unimetal este principalul beneficiar al carburii de siliciu produse de Casirom si nu este normal ca societatea turdeana sa acumuleze pierderi, in timp ce italienii se aleg cu

profitul. Actiunea a fost anticipata de GAZETA de Cluj, inca din toamna.