Libraria clujenaa George Cosbuc din Piata Unirii era in perioada comunista si la inceputul anilor '90 devorata de iubitorii de carte. Imediat dupa prabusirea CARITAS-ului insa cladirea a primit, surprinzator, o noua destinatie: cea de sediu de banca.
Itele acestei metamorfoze sunt incurcate si legate de construirea pistei de atletism a Stadionului Ion Moina. Transformarea a fost, se pare, un simplu troc intre "raposata" Banca Dacia Felix (BDF) si Primaria Cluj Napoca: spatiul contra finantarea pistei.
In anul 1993 Caritas-ul era in plina floare, iar la Cluj Napoca banii se invarteau cu furca. Gheorghe Funar era proaspat primar si avea nevoie de realizari marete pentru a cocheta cu un nou mandat. Astfel s-a infiripat ideea construitii unei moderne piste de tartan pe stadionul Ion Moina.
Reprezentantii sportului romanec si cei ai atlestismului au fost incantati de idee. Ion Tiriac, Lia Manoliu si Iolanda Balas Sotter au fost invitati la Cluj de catre Gheorghe Funar pentru a se pune la punct detaliile constructiei.
Funar s-a angajat ca administratia locala va suporta toate costurile aferente, care se ridicau la aproape un milion de marci germane, adica echivalentul a aproximativ 35 miliarde lei.
A fost contacta o firma germana, care s-a ocupat si de realizarea pistei de atletism pentru JO Barcelona 1992, iar aceasta a fost de acord sa se implice in proiectul de la Cluj. Astfel, Clujul urma sa fie primul oras din Romania care beneficia de o pista moderna din tartan.
BDF intra in joc
Cum la vremea respectiva Banca Dacia Felix era sponsorul echipei de fotbal FC "U", care atunci activa in primul esalon, s-a decis si implicarea "bancherilor".
Astfel, la sedinta de constituire a echipei care urma sa puna in aplicare realizarea pistei au participat reprezentantii BDF, cei ai Federatiei Romane de Atletism (FRA), precum si Gheorghe Funar, primarul de atunci al Clujului. Acesta din urma s-a laudat ca administratia locala va sustine toate costurile proiectului.
Cum federalii de la FRF nu au crezut cele spuse de Funar, s-a luat decizia ca directorul de pe vremea respectiva a Directiei Judetene pentru Tineret si Sport Cluj, Iulia Balutiu, sa ia un credit de la BDF, creanta care apoi urma sa fie achitata de Primaria Cluj - Napoca.
Cosbuc pe post de gaj
Creditul acordat de BDF avea putine sanse sa fie returnat, Primaria bazandu-se exclusiv pe fabrica de iluzii numita Caritas. Cu toate acestea BDF a fost de acord cu imprumutul. Decizia pare a fi la o prima vedere extrem de riscanta, banca avand putine sanse sa isi recupereze banii.
Potrivit unor surse apropiate atat Bancii Dacia Felix cat si fostei administratii locale, BDF a fost de acord cu creditul intrucat Primaria a pus la bataie o cladire, cea a fostei Librarii George Cosbuc.
Administratia locala nu isi mai facea astfel griji in ceea ce priveste returnarea creditului, iar Banca era "acoperita" in cazul, evident de altfel, in care Primaria nu returneaza creditul. In final, pista a fost construita, iar cladirea a fost pierduta de catre Primarie.
