Tranzactii la limita legii, girate de Consiliul Local

de Cosmin Pavelescu     Ziua de Cluj
Marţi, 31 mai 2005, 0:00


A.C.E., brice si jonglerii



Unul din motivele pentru care investitorii straini s-au ferit sa faca afaceri la Cluj a fost lipsa "infrastructurii" necesare - de la terenuri bune de construit la spatii comerciale adecvate. Extinderea intravilanului orasului a fost blocata intentionat, pentru ca cei interesati sa faca afaceri sa se indrepte spre birourile Primariei.



Pe motiv ca bugetul local nu permite investitii, administratia locala foloseste metoda "asocierii in participatiune" drept singura cale spre a atrage investitiile. Cazul societatii spaniole "A.C.E." e unul dintre cele mai bune exemple in acest sens.



Pentru ca o firma sa construiasca o hala de productie, ea trebuie sa se asocieze cu Primaria, care participa la "afacere" cu terenul. Practica spune ca firma isi alege, dupa ce analizeaza mai multe oferte, terenul. Dupa aceea se negociaza pretul concesiunii.



In mai toate cazurile, Primaria a pierdut bani seriosi in astfel de "combinatii", deoarece nu a negociat la valoarea de piata a terenurilor. Logic ar fi ca administratia locala sa anunte investitorii ca are la dispozitie mai multe terenuri potrivite pentru investitii, iar firmele sa liciteze pentru ele, asa cum se practica, spre exemplu, la Sibiu.



"A.C.E." si-a facut planuri din timp



Pe acest tipar, societatea spaniola "Auxiliar de Componentes Electricos" (A.C.E.) a intrat in posesia unui teren de 27.000 de metri patrati (2,7 hectare) in zona "Intre Lacuri", pe strada Streiului. Terenul apartine Consiliului Local si a fost obiectul asocierii dintre Primarie si societatea infiintata de grupul spaniol la Cluj.



"Cazul A.C.E." exemplifica clar cum administratia locala face afaceri in detrimentul interesului public. Pentru a parafa afacerea cu spaniolii, consilierii locali din fosta si actuala administratie au emis nu mai putin de sase hotarari, in functie de interesele de moment ale investitorului spaniol.



Primul abuz parafat de consilieri a fost chiar concesionarea terenului care, la data de 25 octombrie 2001, nu avea un statut juridic clar. Mai exact, se afla in proces de revendicare.



Adrian Popa, actual viceprimar si fost consilier local PNL, ne-a declarat ca, la data cu pricina, Departamentul de Administrare a Fondului Imobiliar (DAFIS) al Primariei nu i-a informat pe consilieri de problemele legate de teren. Asadar, consilierii au votat in orb asocierea cu "A.C.E.".



Chestionat pe aceeasi tema, fostul si actualul viceprimar Boros Janos ne-a declarat ca nu-si mai aduce aminte daca exista un proces de revendicare la data semnarii contractului cu "A.C.E.". Cert este ca Primaria a castigat anul acesta procesul de revendicare, iar societatea spaniola face, zilele acestea, demersurile pentru a cumpara cele 2,7 hectare de teren.



De fapt, dupa cum au evoluat ostilitatile, "A.C.E." a dorit, de la bun inceput, sa puna mana pe teren (situat in vecinatatea cartierelor Marasti si Gheorgheni). Contractul de concesiune a fost doar o acoperire pentru afacerea ce se pregateste zilele acestea. Smecheriile au acoperire legala.



Boros a facut lobby pentru "A.C.E."



Conform documentelor pe care le detinem, in prima faza, consilierii locali au cedat terenul catre "A.C.E.", la suma de 2 dolari pe metru patrat/an. Conform primei Hotarari de Consiliu Local (HCL), dupa cinci ani de la functionarea halei de productie, perioada in care nu plateste nimic, societatea spaniola urmeaza sa achite 4.000 de dolari anual catre administratia locala.



Dincolo de sumele jenante mentionate in contract, societatea "A.C.E." trebuia sa construiasca un parc in jurul halei, plus o pista de role si biciclete. Viceprimarul Boros Janos ne-a declarat ca a facut, personal, lobby pentru ca pretul concesiunii platite de "A.C.E." sa fie cat mai mic, pe considerentul ca investitia are impact social.



Intr-o alta HCL, din 2001, consilierii locali recunosc - negru pe alb - ca terenul se afla in proces de revendicare, situatie in care contractul de concesiune "se afla in aer". Pentru a se asigura ca firma "A.C.E." nu va ramane fara teren, consilierii au precizat ca, in cazul revendicarii, procesul va fi solutionat prin acordarea de despagubiri. Care despagubiri vor fi platite tot de stat.



Insa la pretul real al pietei imobiliare. In zona "Intre Lacuri", un metru patrat de teren valoreaza intre 30 si 50 de euro.



Aproape 3 hectare de teren intravilan, la pretul unui apartament



Pe parcursul anului 2003, chiar daca procesul de retrocedare nu era stins, spaniolii au mai primit inca 5.000 de metri patrati concesiune de la Primarie. Tot atunci, intr-o HCL din luna decembrie, "A.C.E." primea asigurarea ca va putea cumpara terenul la pretul de 2 euro metrul patrat.



In total, suma stabilita pentru cedarea terenului catre "A.C.E." s-ar ridica la "fabuloasa" cifra de 47.000 de euro. Un pret asemanator cu pretul unui apartament de patru camere in zonele bune ale orasului. Dupa cum spuneam, Primaria a castigat anul acesta procesul de revendicare iar "A.C.E." face demersurile pentru a pune mana pe cele peste 2 hectare de teren. Exista un singur impediment.



Societatea s-a obligat sa realizeze un parc vizavi de hala de productie. Altfel, contractul de concesiune devine nul. Conform celor declarate de viceprimarul Adrian Popa, societatea "A.C.E." nu a realizat parcul. De cealalta parte, Adam Ambrus, directorul societatii, sustine contrariul.



La fata locului exista, intr-adevar, un parculet, dotat cu un tobogan, dar acesta nu reprezinta obligatia reala de investitie. Revenind la documente, rezulta ca societatea trebuia sa realizeze parcul cu pricina pe o suprafata mult mai mare, de 20 de mii de metri patrati, in vecinatatea halei de productie. Terenul respectiv este viran.



De aceea, societatea nu a reusit sa cumpere pana acum terenul de sub hala. Locatarii blocurilor din apropiere si-au dat acordul pentru ridicarea halei numai daca vor primi la schimb un parc. Lucru pe care administratia locala l-a promis, pentru a le inchide gura.



Viceprimar platit din banii A.C.E.



Dincolo de jongleriile evidente, sustinute cu acte oficiale de Primarie, ZIUA de Cluj a identificat o situatie deloc obisnuita. O data cu intrarea in vigoare a noilor declaratii de avere, viceprimarul Boros Janos a fost obligat sa-si declare toate veniturile si sursa acestora. Boros a declarat ca a primit 11 milioane lei, tocmai de la societatea "A.C.E.", in baza unui "contract special".



Viceprimarul sustine ca a primit banii cu ocazia receptiei lucrarilor de la hala de productie, fiind desemnat sa faca parte din comisia de specialitate. Lucru ciudat, in contextul in care Boros este asimilat functionarilor publici si nu poate avea alte surse de venit, din contracte, decat de la Primarie.



Adam Ambrus, directorul "A.C.E.", ne-a precizat ca exista doua Hotarari de Guvern care precizeaza ca investitorul trebuie sa plateasca comisia de receptie a lucrarilor. Intr-adevar, HG 273/1994 spune ca "membrii comisiei de receptie vor fi angajati cu contract de colaboare... daca va fi cazul". Se pare ca a fost cazul, din moment ce "A.C.E." i-a platit pe toti membrii comisiei de receptie.



In acest context, se ridica mari semne de intrebare cu privire la obiectivitatea acestora.


















76 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version