In ultima perioada, bancile comerciale se inghesuie sa finanteze proiectele girate de autoritatile locale, insa foarte putini dintre alesii locali stiu sa se foloseasca de acest atu. Desi practica dobanzilor negociabile a devenit uzuala de mai bine de 1 an, o buna parte dintre primarii maramureseni nu-si joaca bine cartile si platesc dobanzi uriase.

Creditarea administratiilor publice locale a inceput devina o afacere demna de luat in calcul de bancile comerciale. Motivul e lesne de inteles: riscul ca primariile sa nu-si onoreze datoriile e minim. Pentru atragerea primariilor printre clienti, bancile aplica politica dobanzilor negociabile, insa alesii locali nu prea stiu sa se foloseasca de aceasta postura privilegiata.

Printre bancile care au constientizat importanta transformarii primariilor in clienti fideli, a fost Banca Comerciala Romana (BCR) care, in anul 2003, a propus Ministerului Administratiei Publice incheierea unui protocol privind "sustinerea Programului National pentru refacerea infrastructurii locale prin creditarea unitatilor administratiei publice locale".

Prin acest protocol, BCR se angaja sa ofere primariilor credite in conditii avantajoase. La acea vreme, controversatul protocol a fost interpretat ca o noua "inginerie financiara" a PSD, dirijata de Octav Cozmanca (pe atunci ministrul Administratiei Publice, institutie care avea si rolul de a ajuta primarii PSD sa raporteze "realizari marete" in campania electorala).

Scenariul era cu atat mai verosimil, cu cat contractul de creditare permitea si o perioada de gratie de 1 an, care putea coincide, "intamplator", cu anul electoral. Pentru a exista si o acoperire legislativa, Guvernul a emis o Ordonanta de Urgenta care, la vremea respectiva, a fost contestata vehement de Opozitie.

Ordonanta prevedea faptul ca primariile pot contracta imprumuturi, in limita de 20% din totalul veniturilor, care pot acoperi cel mult 85% din valoarea devizelor de executie a unor lucrari publice. Daca unii primari au profitat de aceste prevederi in campania electorala, astazi se pare ca valoarea protocolului e aproape nula.

Adica, cei care stiu sa ceara, primesc credite avantajoase, ceilalti platesc scump.

Renegocierea dobanzilor

Alexandrina Bancos (directorul BCR Maramures) sustine ca protocolul nu avea nici o legatura cu culoarea politica a alesilor locali, dar recunoaste ca nu constituie un avantaj solid pentru alesii locali, desi acestia au si posibilitatea de a renegocia dobanda pentru creditele mai vechi.

"Daca inainte cu an si ceva aveam dobanzi de 21%, acum dobanzile scad, si cu atat mai mult pentru primarii, unde ne situam undeva la 13%. Protocolul a fost sa ne intalnim, sa discutam. N-are nici o legatura cu culoarea politica", a spus Bancos.

Desi nu se mai pune problema avantajarii primarilor dintr-un anume partid, se pare ca au aparut alte discriminari. Altfel spus, alesii localitatilor cu bugete locale mici sustin ca nu au acces la acest tip de credite. Ioan Herbil (primarul din Rona de Jos) a declarat: "conditiile sunt destul de stricte, in functie de venitul total.

Cum avem venituri locale in jur de 650 de milioane, puteam lua un credit foarte mic. Protocolul avantajeaza localitatile cu venituri mari, la fel ca la persoane fizice." Adica, dupa principiul biblic, celor care au li se mai da, celor care n-au nu li se da mai nimic.

Liviu Lazarciuc (primar in Bocicoiu Mare) e la fel de pesimist: "noi, cu visteria goala, ce sa facem? Cine ce le da saracilor? Nimeni, nimic." Problema e ca multi dintre cei care indeplinesc conditiile de creditare nu stiu sa negocieze o dobanda avantajoasa.

Daca primarii din Baia Mare sau Sighetu Marmatiei au reusit sa obtina un procentaj de circa 13%, cei mai multi dintre primarii din mediul rural platesc dobanzi cu 2-5 procente mai mari. Mai mult, o buna parte dintre alesii locali nu s-a inghesuit nici la renegocierea dobanzilor pentru creditele mai vechi, desi se puteau economisi astfel bani buni din bugetul local.

Alexandru Trif (primarul din Dumbravita) incearca sa ia pentru comuna un credit de vreo 2,8 miliarde: „dobanda va fi undeva la 15%. Am mai avut un credit de CEC, cu dobanda de circa 25%. N-am mai negociat dobanda, dar l-am returnat integral." Unii insa au inteles ca trebuie sa se "vanda" scump, si nu neaparat BCR. Gheorghe Visovan (primar in Rozavlea): "noi vrem 6 miliarde. Cred ca vom lua de la Raifeissen. Dobanda e 8,5, cu comision vine 11,5%."

Plafonul "suspinelor"

"Autoritatile administratiei publice locale pot contracta imprumuturi sau pot sa garanteze orice fel de imprumuturi, daca totalul datoriilor anuale reprezentand rate scadente la imprumuturi contractatate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului ce urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul respectiv, se incadreaza in limita a cel mult 20% din totalul veniturilor constituite conform legii." - Ordonanta de Urgenta a Guvernului 45/2003

Trend-ul negocierii dobanzii

"Se organizeaza licitatii, si pe baza licitatiilor, castigam sau nu, in functie de costurile pe care noi le oferim. De exemplu, la Primaria Baia Mare au participat cinci banci, oferta noastra a fost cea mai buna. La fel s-a intamplat si cu primariile din judet. Practic, aceasta metoda de negociere a procentului de dobanda curge de un an incoace.

Acest plafon de creditare de 20% din valoarea veniturilor e in discutie acuma, s-ar putea sa ajunga undeva la 30-35%. Garantii inseamna strict veniturile proprii. Odata acordat un credit, trebuie urmarita si destinatia lui, iar acolo unde a fost cazul, s-a revizuit procentul de dobanda.

Am avut cazuri de revizuire a dobanzii si la Baia Mare si la alte primarii, pentru credite contractate inainte de a avea acest trend de negociere a dobanzii. Nu e vorba de o lege, e politica bancii." - Alexandrina Bancos, director BCR, sucursala Maramures