Romania se afla in acest moment in plin proces de evaluare a firmelor din industria agroalimetara. La Iasi, o comisie mixta a facut o prima monitorizare a stadiului in care se afla unitatile din industria laptelui si carnii in privinta indeplinirii normelor de functionare. Concluzia a fost ca, din cele 34 de societati evaluate, nici una nu corespunde in prezent legislatiei armonizate.
Dintre acestea insa, 26 se pot retehnologiza astfel incit, la data aderarii, sa corespunda cerintelor UE. "Reglementarile privind mediu ridica cele mai multe probleme, existind nereguli in privinta dejectiilor si evacuarilor.
De asemenea, fluxurile tehnologice nu corespund standardelor, la fel ca si problemele cu igiena personalului", ne-a declarat Cornelia Teodorescu, din cadrul Directiei Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a judetului Iasi.
Investitiile salveaza firmele iesene
Ea a adaugat ca aceste concluzii sint rezultatul unei prime evaluari, necesare pentru a avea o impresie asupra situatie din industria de procesare a carnii si laptelui si pentru a stabili citeva recomandari producatorilor. "Nu toate unitatile cu probleme vor fi inchise.
Vor exista si unitati care pot pune la punct planuri de restructurare, dar si firme care se vor orienta spre alte domenii de activitate", a adaugat Cornelia Teodorescu. Firma Kosarom este una dintre unitatile iesene care nu va avea probleme la data aderarii, avind in pregatire doua proiecte pentru accesarea fondurilor SAPARD.
"Speram ca pina in 2006 sa punem la punct planul de marire a capacitatii de productie si de abatorizare printr-un proiect de finantare SAPARD, in valoare de doua milioane de euro", ne-a spus Vasile Gresanu, director comercial al firmei Kosarom. El a adaugat ca firma s-a nu se teme de momentul aderarii, pentru ca investitii au fost facute permanent, pentru o cit mai buna calitatea a produselor.
"Am incercat sa urmarim prin programele de modernizare si cerintele Uniunii Europene, stiind ca vom fi nevoiti sa ne aliniem aquis-ului comunitar. Poate daca nu ar fi fost aceste cerinte europene, o parte dintre investitii cred ca nici noi nu le-am fi facut", a adaugat Vasile Gresanu.
Situatie dramatica in sectorul procesarii laptelui
O situatie mult mai grava este in domeniul procesarii laptelui. Concluziile controlului a stabilit ca, in prezent, conditiile de igiena privind personalul si animalele, recoltarea, depozitarea si transportul laptelui sint inadecvate, neputind permite fermelor livrarea laptelui crud la conditiile impuse. De aceea, va fi necesar realizarea unor trasee separate pentru laptele neconform.
In plus, multi dintre producatorii individuali continua sa comercializeze laptele fara sa respecte vreo norma, lucru ce va fi interzis o data cu 1 ianuarie 2007.
"Deoarece laptele materie prima provine in cantitatea cea mai mare de la gospodariile populatiei, numarul femelor organizate in judet fiind mic, se impune constientizarea fermierilor pentru realziarea micro-fermelor cu o capacitatea de minim 20 de capete, prevazute cu sali de muls in sistem inchis, fara aerare, prin finantare SAPARD", a precizat Neculai Ivanciu, din cadrul DSVSA Iasi.
27 de firme din Romania au nota de trecere
In prezent doar 27 din intreprinderile din domeniu din Romania respecta normele europene, dupa cum a declarat Jaana Husu-Kallio, Director General Adjunct in cadrul Directoratului pentru Sanatate si Protectia Consumatorului de la Bruxelles.
Oficialul european a vorbit despre "Siguranta alimentara si Standardele de calitate" in cadrul celei de-a doua videoconferinte organizate de fundatia e-Romania Gateway, in cadrul programului Jurnalist in Uniunea Europeana.
Cine nu rezista, se inchide
Oficialul european a precizat ca, in cazul in care firmele romanesti nu vor indeplini normele impuse de UE pina la data aderarii, acestea vor trebui inchise. "Vor putea exista si derogari de la acest termen, dar numai in cazul in care un producator dovedeste ca are un plan viabil de retehnologizare.
Firmele ar trebui sa ia in calcul fondurile SAPARD, destinate dotarii cu tehnologie performanta", a declarat Jaana Husu-Kallio.
Ungurii au pus lacat la 400 de companii
Aderarea la Uniunea Europeana a pus probleme si companiilor unguresti. Nerespectarea standardelor europene a dus la inchiderea a 400 de unitati producatoare de lapte si carne, reprezentind aproximativ 20 la suta din totalul comapniilor de profil de pe piata. "Firmele inchise nu indeplineau criteriile de igiena, cele legate de transport sau punctul critic de control.
O parte dintre companii au reintrat in fluxul de productie dupa ce si-au retehnologizat unitatile cu ajutorul fondurilor SAPARD.
In prezent, 182 de companii au dreptul sa exporte spre Uniunea Europeana, iar alte 40 se pregatesc sa acceada pe piata vestica", a precizat in cadrul videoconferintei profesorul Peter Biacs, directorul general al Oficiului National pentru Siguranta Alimentelor.
El a adaugat faptul ca legislatia europeana este intr-o permanenta schimbare si ca fiecare stat membru trebuie sa-si adopte la rindul sau parametrii de siguranta alimentara.
Agricultura organica pe 2% din teritoriul Ungariei
Siguranta alimentara are in vedere si realizarea de produse ecologice, foarte cautate pe piata europeana. Imediat dupa aderare, ungurii si-au reorientat profilul agriculturii pentru a corespunde cererii vesticilor. "Pe 2% din teritoriul Ungariei se practica bio-agricultura.
Principala ramura este cea a cerealelor, care poate sa se dezvolate deoarece in UE exista o piata uriasa pentru produsele dea cest gen", a precizat Lea Bauer, responsabil cu relatiile internationale la Biokontrol Ungaria, o institutie non-profit infiintata de catre fermierii organici, cu atributii de control si atestare in domeniu.
In Romania, principala institutie de control in domeniul sigurantei alimentare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, care opereaza prin intermediul laboratorului LAREX.
In Romania, alimetele modificate genetic nu pot fi depistate
O alta problema cu care se va confrunta Romania dupa aderarea la Uniunea Europeana va fi cea a sigurantei alimentelor. Majoritatea statelor care au aderat la UE au avut dificultati in indeplinirea tuturor normelor impuse in acest domeniu. Un exemplu este faptul ca Romania nu are capacitatea tehnica de a depista alimentele modificate genetic.
"La noi nu exista laboratoare care sa poata analiza nivelul la care sint radiate alimentele produse in afara tarii si importate apoi de firmele autohtone", ne-a spus Vasile Cazan, presedintele Asociatiei pentru Apararea Drepturilor si Intereselor Consumatorilor.
In acest sens oficialul european Jaana Husu-Kallio a tinut sa precizeze ca, desi nu este un procedeu nociv, fiecare cumparator trebuie sa poata opta pentru achizitia unui aliment modificat genetic. Companiile producatoare au obligatia de a informa consumatorul prin intermediul etichetelor daca produsul a fost supus unui astfel de tratament.
