Oare cati din cei care trec zilnic pe strada Piata 1 Decembrie isi mai amintesc de impozanta opera de arta - Monumentul Independentei - daramata de autoritatile locale intr-un mod barbar, la sfarsitul anului 1992? Probabil prea putini. Explicatia e una simpla.

Pe locul fostului monument, peisajul citadin s-a imbogatit cu un imens santier cu imaginea caruia toti oradenii s-au obisnuit deja, luandu-si un loc de veci in pitorescul varadinian.

Avand in vedere situatia religiei in perioada de pana in anul 1989, e lesne de inteles explozia, pe intreg teritoriul tarii, a constructiilor lacaselor de cult. Oricat de greu ar duce-o romanul, se pare ca niciodata nu are destule biserici.

Episcopia Ortodoxa Romana din Oradea construieste, de peste 10 ani, o casa de rugaciune pentru credinciosii oradeni. Si n-a terminat inca. Lacasul de cult care ia incet nastere in locul fostului monument din Centrul Civic poarta numele Catedrala Invierea Mantuitorului.

Ideea construirii Catedralei apartine episcopului Roman Ciorogariu, fiind preluata de-a lungul istoriei de catre Nicolae Popovici, Vasile Coman si Ioan Mihaltan, mai nou lucrarea aflandu-se sub obladuirea lui Petroniu Salajanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, Bihorului si Salajului.

Proiectul acestei constructii a fost aprobat in anul 1992, iar valoarea acestuia se ridica la impozanta suma de 202.000.000.000 lei. Da, nu este o greseala, e vorba de miliarde. Pana in acest moment, constructia a costat aproape 40 de miliarde de lei. Cu acesti bani nu s-a reusit, totusi, decat ridicarea a 20 de metri de cladire. Jumatate.

Altii pot mai bine

Parintele Vasile Bota, vicarul Episcopiei Ortodoxe, sustine ca "nu exista un termen de finalizare a Catedralei aceasta depinzand exclusiv de alocatiile anuale.

Acest proiect este finantat din banii Episcopiei, fonduri de la Guvern, alocate prin intermediul Consiliului Local si prin micile sponsorizari ale credinciosilor cu dare de mana" a mai spus Bota.

Intr-o discutie neoficiala, unul dintre cei implicati in realizarea acestui proiect a punctat ceea ce pare a fi principala problema care pune bete-n roate finalizarii constructiei. Conform spuselor interlocutorului anonim, problema oradenilor este ca incearca sa faca prea multe lucruri o data.

Adica s-a initiat construirea mai multor lacasuri de cult in acelasi timp. „Aradul a luat-o inaintea noastra datorita faptului ca ei se concentreaza doar asupra Catedralei, celelalte proiecte devenind automat minore.

Acolo constructia unei biserici in stil bizantin, cam de aceasi talie cu cea de la noi, a inceput relativ mai tarziu dar se afla deja in stadiu de finalizare" a spus omul.

Primele lucrari la Catedrala din Centrul Civic au inceput, practic, in 1995. In cei trei ani de la aprobarea proiectului si pana la saparea primei gropi Episcopia avand de furca cu procesul intentat de catre autorul monumentului jerfit pentru binele ortodoxiei locale si cu devierea conductelor de apa care impanzeau subteranul parcelei alese pentru constructie, si care, in trecut alimentau fantanile arteziene din spatele monumentului.

Devierea acestor conducte se pare ca nu a fost deloc usoara avand in vedere ca fundatia catedralei are o adancime de 9 metri si jumatate, pe ruinele unei piete vechi de peste 250 de ani.

Cea mai mare

Catedrala Invierea Mantuitorului va fi, din toate punctele de vedere, exponentul ortodoxiei romane, cel mai mare locas de cult din Bihor. Cand va fi gata. Cu o inaltime de 65 de metri, o lungime de 48 de metri,o latime de 30 de metri si cu aria la sol de 1422 de mp, biserica intrece cu mult in dimensiuni orice edificiu similar din Tara Crisanei.

Singurele biserici care o depasesc ca si marime sunt Catedrala Romano-Catolica si alte doua lacasuri apartinand tot cultului romano-catolic din Oradea. Inspirata dupa faimoasele bisericute din lemn de pe plaiuri maramuresene, catedrala noastra se vrea a fi o versiune la scara mult mai mare a acestora.

Parintele Marian Balas, consilierul economic al Episcopiei Ortodoxe, estimeaza ca finalizarea lucrarilor nu se va produce mai devreme de anul 2015. In prezent, constructia se afla in cea mai dificila faza, cea a turnarilor interioare si a imbinarilor de arce ale boltilor.

Principala problema ramane, totusi, lipsa banilor. Ministerul Culturii si Cultelor le-a alocat oradenilor, pentru acest an doar 10 miliarde de lei pentru catedrala. Bani putini si care nu pot face decat sa acopere inca o mica parte din necesarul de costuri.

Suma stransa din partea credinciosilor oradeni, pe parcursul celor 10 ani trecuti de la inceperea constructiei, nu depaseste pragul de 300 de milioane de lei.

In incercarile disperate de depasire a crizei financiare, Episcopia a solicitat sprijinul autoritatilor locale. Cu tot lobby-ul facut de capii administrativului si parlamentarii oradeni, pana in prezent nu se profileaza sansele obtinerii unei alocatii anuale mai consistente.

Elan risipit

Poate ca daca tactica Patriarhiei Romane ar fi fost alta, si situatia lacasurilor de cult din tara s-ar fi schimbat in bine.

Pentru ca, dupa ce a inceput, din 1990 si pana in prezent, constructia a peste 3.500 de biserici, inaltul for bisericesc nu a reusit sa duca la bun sfarsit nici macar o treime din planuri. Celelalte biserici, aflate in santier, troneaza in mod ridicol precum niste stafii, amintiri al unui viitor care refuza sa apara. Toate acestea pe ideea lipsei de fonduri.

Nu e de mirare ca bisericile nu se mai termina mai ales intr-o tara in care sportul national pare sa fie trasul de tepe. Ca problema banilor pentru constructia bisericilor e o chestiune tare delicata o stim din raspunsurile oficialilor in sutana.

Care au, totusi, bani sa se plimbe in masini de zeci de mii de euro bucata.

Intre timp, oradenilor nu le ramane decat sa spere ca, poate, vor apuca sa vada o data ridicata marea catedrala promisa de preasfintitele fete bisericesti.

Si biserica, si buncar

Constructia din Centrul Civic este ridicata doar pe o treime din cea prevazuta in proiect. Pana acum, Catedrala a inghitit aproximativ 650.000 de bucati de caramida, peste 800 de tone de fier si mai bine de 30.000 de metri cubi de lemn.

Pana la finalizarea proiectului se estimeaza folosirea unor cantitati duble de materiale, fata de cele folosite pana acum. Structura de rezistenta a cladirii prevede construirea unor pereti portanti de caramida, cu o grosime de pana la 1 metru.

Ce este cel mai interesant e faptul ca subsolul are o caracteristica aparte si este astfel amenajat incat ofera conditii de siguranta similare cu cele ale unui buncar antiatomic.