Devenit in ultimii ani o sursa buna de exploatat din perspectiva imaginii, Palatul Culturii isi pierde pe zi ce trece statutul de asezamant de cultura. Lenjeria intima, sosetele, tricourile sau sabotii expusi pe holurile sale in zilele de targ le lasa din ce in ce mai des un gust amar celor pentru care cladirea inca mai reprezinta un monument cu care se identifica ?orasul culturii?.
De altfel, "bazarul" care imprumuta din faima si lustrul istoriei nationale umple mai curand teschereaua organizatorilor targurilor de imbracaminte si incaltaminte sau de materiale de constructii decat ?hraneste? bugetul celor care le gazduiesc.
Din cele aproximativ trei miliarde lei incasate de organizatori de la expozanti, doar cel mult 300 milioane lei ajung in contul Complexului Muzeal Moldova.
Daca la targul de textile care se desfasoara in aceste zile la Palat cei 80 producatorii si comercianti au achitat in medie cate 13,5 milioane lei, la manifestarea similara care a avut loc saptamana trecuta au fost taxati cu aproximativ 29 milioane lei fiecare. Inmultind cu numarul firmelor participante, Camera de Comert si Industrie a castigat 2,9 miliarde lei.
Scazand chiria si cheltuielile de promovare, CCI a ramas cu o suma frumusica in cont, in timp ce bugetul Palatului Culturii s-a ales doar cu 300 milioane lei. Cumulat pentru toate cele sase-sapte expozitii care au loc in cadrul Palatului in decursul unui an, cladirea-gazda incaseaza in jur de doua miliarde lei.
In acelasi timp, lucrarile de consolidare si de restaurare necesare supravietuirii in timp a unuia dintre cele mai importante repere culturale ale Moldovei au nevoie de cel putin 240 miliarde lei.
La un cutremur de 7 grade pe scara Richter, turnul central s-ar prabusi
Banii castigati din inchirierea celor 740 metri patrati de la parterul si de primul nivel al cladirii sunt folositi doar pentru plata utilitatilor, numai caldura solicitand in lunile de iarna 600 milioane lei. Conform legislatiei in vigoare, nu putem folosi aceste fonduri pentru restaurarea Palatului.
Pentru aceste lucrari primim bani de la Ministerul Culturii, dar de cand bugetul alocat acestuia s-a redus de la 0,29 % din Produsul Intern Brut la 0,15 %, ni se aloca sume mai mici. In acest an, de exemplu, am primit 31,5 miliarde lei, dintre care 2,8 miliarde trebuie acoperite din veniturile proprii. Banii acestia sunt doar pentru cheltuielile intregului complex si mai putin pentru restaurari.
Am primit 15 miliarde lei de la Inspectoratul de Stat in Constructi pentru turnul central, iar daca ii folosim strict pentru consolidarea acestuia, s-ar putea sa ne ajunga, insa nu putem sti cu precizie, pentru ca nu s-au mai facut lucrari aici niciodata de la construirea lui.
In doi ani, speram sa consolidam turnul central, pentru ca, in cazul unui cutremur mare, de peste 7 grade pe scara Richter, s-ar putea prabusi si nu se stie in ce directie ar cadea?, declara Val Condurache, directorul Complexului Muzeal Moldova, care include atat Palatul Culturii, cat si Palatul de la Ruginoasa, precum si Muzeele de la Cucuteni, Harlau, Kogalniceanu, Petru Poni si Unirii.
Economia de piata include si riscul de a pierde in fata concurentei
De majorarea chiriei percepute pentru metrii patrati pusi la dispozitia expozantilor nici nu poate fi vorba, spune directorul Complexului Muzeal Moldova. ?M-am interesat anul trecut si am vazut ca oricum chiria este mai mare cu 25 % fata de cea de la Sala Polivalenta, asa incat nu putem cere mai mult. Deja am trecut chiria anul trecut din dolari in euro. Acum a ajuns la aproximativ 1 euro/mp/zi?, spune Val Condurache.
Insuficient promovat si cu un turism scazut in zona, Palatul Culturii va continua sa isi imprumute imaginea talciocurilor, ca o solutie de compromis pentru supravietuire, atata timp cat numarul vizitatorilor este redus. ?In alte tari au lucari de rezerva, pe care nu le pot expune din lipsa de spatiu si le prezinta publicului peste cativa ani, ca un element de noutate.
Aici noi avem doar actualele lucrari si nu putem atrage publicul cu ceva nou?, este de parere Condurache.
Incasarile Palatului Culturii, atat in ceea ce priveste biletele vandute vizitatorilor, cat si chiriile obtinute de la organizatorii targurilor si contravaloarea biletelor de acces la aceste targuri:
2002-1 miliard lei
2003-1,950 miliarde lei
2004-3 miliarde lei
Palatul Culturii vinde in medie pe an bilete a caror valoare se apropie de 1,2 miliarde lei, iar cele mai mari incasari provin de la grupurile organizate de elevi si mai putin de la cei 300-400 turisti, majoritatea evrei care revin in Iasi impinsi de nostalgia dupa locurile de care au fost legati mult timp.
