In urma cu an, GAZETA scria despre concesiunile mai mult sau mai putin curate facute asupra terenurilor fostelor IAS-uri care au functionat in judet. Ne-am oprit tot atunci asupra afaceristilor care au pus mana pe terenurile din Dealul Dumitrei – Valer Simihaian si Paul Ilies – prin intermediul societatii RAAL pe care o conduce.

Nu am reusit sa aflam insa care au fost jocurile de culise sau cine ar fi trebuit sa primeasca de drept terenurile care s-au concesionat peste noapte. Dar, in timp, aceste aspecte ies la iveala, iar Justitia va avea ocazia sa intervina daca nu a facut-o, din diferite motive, la momentul respectiv.

Saptamanalul nostru si-a propus sa prezinte in acest numar povestea incredibila a unor mostenitoare care, desi, ar fi avut tot dreptul sa intre in posesia unei suprafete importante de teren in localitatea Dumitra nu s-a intamplat asta.

Ba mai mult, veti vedea in continuare prin cate procese au trecut mostenitoarele in decurs de mai bine de 7 ani si cum se poate complica o situatie cand ai de-a face cu oameni de afaceri influenti.

Trebuie sa precizam din capul locului ca in acest numar ne-am propus sa prezentam povestea mostenitoarelor Katharina Thomae si Katharina Harosa, urmand ca in numerele viitoare sa facem investigatiile noastre si sa ne aplecam mai atent asupra actului de justitie si asupra intereselor pe care le protejeaza proaspatul parlamentar PD-ist Augustin Zegrean (avocat de meserie – n.red.) aflat de ani buni in anturajul deputatului Ioan Oltean.

Katharina Harosa si mama ei – Katharina Thomae – s-au stabilit in Germania la sfarsitul anilor ’70.

La cativa ani dupa revolutie, Katharina Harosa se intoarce in Romania, mai precis la Dumitra, si incearca sa obtina pamanturile parintilor ei. ”La acea vreme mi s-a spus ca nu pot intra in posesia terenurilor pentru ca nu am cetatenie romana.

Stiu ca parintii mei au avut in Dumitra mult teren in intravilan, dar nu aveam cum sa il obtin pentru ca in localitate s-au construit numeroase case”, isi aduce aminte Katharina Harosa. Pentru a face lucrurile cum trebuie, femeia s-a intors in tara in urma cu aproape 8 ani cand a dobandit si cetatenia romana.

Ea povestese ca a depus atunci o cerere la Primaria Dumitra plus documentatia necesara obtinerii terenurilor parintilor acesteia.

Trebuie mentionat de la inceput faptul ca mostenitoarea Katharina Harosa sustine ca nu a primit nici o hartie oficiala din partea primariei prin care sa fie instiintata ca i-ar lipsi documente de la dosar, sau – cu alte cuvinte – ca acesta ar fi incomplet.

Acesta este un amanunt extrem de important si veti vedea mai taziu de ce! Dupa ce a depus la dosar extrase CF si a obtinut cetatenia romana alaturi de mama ei, Katharina Harosa a inceput sa bata la usa primariei.

”Primarul din acea vreme, Buhai, mi-a spus ca nu poate sa imi dea teren in intravilan pentru ca nu este de unde. Mai mult, a lasat sa se inteleaga ca oricum nu voi primi mai mult de 10 hectare pentru ca nu as merita.

Eu am facut demersurile conform legii, iar in 1998 a fost aprobata o hotarare de consiliu local prin care trebuia sa primesc 10 hectare de teren”, marturiseste mostenitoarea. Ulterior, Prefectura Bistrita-Nasaud a validat diferenta (atentie!) de pana la 43 de hectare.

”Prefectul din acea vreme (Valer Bindea – n.red.) a facut mai multe adrese catre Primaria Dumitra pentru punerea in posesie. In plus, a dispus alcatuirea unei comisii care sa se deplaseze in teren pentru a face masuratorile in cauza.

Katharina Harosa sustine ca ordinele prefectului Bindea au fost ignorate mai mult timp sub pretextul ca terenurile fostului IAS Dumitra nu a fost predate catre primarie. Totusi, intr-un final specialistii s-au urnit din loc si au facut masuratorile la Dumitra.

Intre timp, primar al comunei a fost ales Gheorghe Balajan, poate nu intamplator tot membru al PD – partidul condus de deputatul Ioan Oltean.

Primarul cere o mica donatie!

”Consiliul Local Dumitra a decis ca pot primi pamant in livada daca IAS-ul o preda primariei. Au fost o multime de dispute pentru livada din Dumitra. Nu stiau ei care sa puna mana pe ea”, spune Katharina Harosa.

”In momentul in care s-au facut masuratorile si s-au stabilit vecinii, primarul Balajan mi-a cerut sa fac o donatie de 15 hectare catre primarie. Conform masuratorilor, eu am primit 10 hectare din livada la sosea, iar alte 33 de hectare undeva la mijloc.

S-a facut un proces verbal de punere in posesie si mi s-a eliberat o adeverinta ce trebuia sa tina loc de titlu pana la eliberarea acestuia de catre Prefectura Bistrita-Nasaud.

Vreau sa va spun ca in acea vreme aproape 80 la suta din cei care au solicitat pamanturi in baza legii 18 aveau la indemana astfel de adeverinte, pentru ca titlurile au fost eliberate ulterior de catre comisiile judetene de punere in posesie. La mine s-a dovedit a fi o hartie fara valoare”, mai aduga Katharina Harosa.

Aceasta mai povestese ca a fost de acord cu propunerea de donatie facuta de primarul Balajan pentru ca s-a temut de faptul ca, in cazul unui refuz, nu va primi absolut nimic.

In consecinta, ea recunoaste ca a facut o donatie de 10 hectare, dar suprafata de teren urma sa intre in posesia primariei doar in conditiile in care Katharina Harosa si mama ei primeau restul de 33 de hectare. ”Toate acestea s-au intamplat in anul 2000. Dupa ce s-au facut masuratorile eu am plecat in Germania.

La doua saptamani am primit un telefon din tara sa vin repede la Dumitra pentru lucrurile au luat o turnura neasteptata. Un jurist de la FPS a venit in judet si a motivat faptul ca nu aveam toate actele la dosar, ca nu sunt cetatean roman si cate si mai cate.

Din cate se pare, in perioada respectiva s-a facut concesiunea pe livada la Bucuresti iar societatea RAAL si firma Coroana a lui Valer Simihaian au obtinut importante suprafete de teren acolo.

Ei bine, eu aveam din acest moment o mare problema: cele 33 de hectare ale mele se suprapuneau cu suprafata de teren concesionata de RAAL si Coroana. Prefectul din acea vreme, Grigore Rusu, a anulat in 2001 procesul verbal de punere in posesia la solicitarea primariei din Dumitra, iar seful OCAOTA a fost demis din functie pe motiv ca m-ar fi ajutat pe mine.

Ce a urmat este un adevarat circ si cred ca oricine ar ramane uimit”, povesteste in continuare Katharina Harosa.

Zegrean gaseste solutii de avarie pentru protectia RAAL!

Mostenitoarea Katharina Harosa a deschis actiune in instanta impotriva Primariei Dumitra si Prefecturii Bistrita-Nasaud contestand anularea procesului verbal de punere in posesie.

Instanta din Nasaud a dat castig de cauza mostenitoarelor, dar bineinteles ca a urmat recursul la Tribunalul Bistrita-Nasaud.

Partea interesanta abia acum incepe pentru ca isi intra in rol si avocatul Augustin Zegrean in calitate de reprezentant juridic al societatii RAAL, unde – de altfel – el este si actionar! ”La primul termen de la Bistrita, judecatorul l-a intrebat pe juristul primariei daca are dovezi in plus de adaugat la dosar.

Raspunsul acestuia a fost negativ, moment in care judecatorul a replicat ceva de genul: ce facem aici, ne jucam de-a procesele? Toti avocatii cu care am vorbit m-au asigurat ca nu am cum sa pierd, dar, totusi, s-a intamplat.

In procesul meu cu Primaria Dumitra si cu Prefectura a intervenit avocatul Zegrean, care a depus o hartie prin care motiva faptul ca societatea RAAL a facut investitii in livada cu pricina si ca a cumparat o cladire de acolo. L-am intrebat atunci pe avocatul Zegrean de ce face asta pentru ca eu trebuie sa primesc teren acolo.

Mi-a replicat imediat: de unde stii tu unde este terenul tau? Dupa parerea mea societatea RAAL trebuia sa se judece cu FPS, dar iata ca am cazut eu la mijloc. Cu alte cuvinte, s-a facut o partie eleganta pentru ca RAAL sa intre in proces.

Un proces civil in care eu ma judecam cu Primaria Dumitra si cu Prefectura a intrat o alta parte care nu avea nici o calitate procesuala. Poate aceea de a-si urmari interesele”, povesteste Katharina Harosa. Instanta a dat un nou termen de judecata la care Katharina Harosa a pierdut fara drept de apel.

”Imediat dupa primul termen am mers la prefectul Viorel Pupeza si l-am intrebat daca isi da seama de faptul ca a facut un recurs fara nici un motiv...

S-a consultat cu secretarul Mica Oprea si mi-a dat asigurari ca va fi retras recursul, urmand ca eu sa raman cu cele 33 de hectare pe anexa 50 – adica cu terenul din livada. Mi s-a spus sa vin luni la Prefectura, dar, de fapt, am umblat o luna pe drumuri.

Si Mica Oprea mi-a spus ca recursul va fi retras, dar asta nu s-a mai intamplat.

La urmatorul termen, Primaria Dumitra a avut in instanta un jurist (nimeni altul decat Dorel Sabau – angajat in prezent la societatea RAAL si presedinte in exercitiu al clubului elitist Rotary – n.red.) Juristul fostului FPS a motivat faptul ca in teritoriu nu s-a stiut cum sa se verifice actele de la dosar si uite asa am pierdut.

Sentinta instantei a fost definitiva si irevocabila. M-am adresat altor instante, am plimbat dosarele pe la Cluj si am incercat sa imi obtin drepturile printr-un recurs in anulare.

Am castigat procesele cu RAAL si Coroana, care m-au dat in judecata pe mine nu FPS-ul, iar acum trebuie sa recuperez, daca bine tin minte, cate 2,5 milioane de la fiecare. Sirul proceselor s-a terminat anul acesta in aprilie. Am o sentinta ambigua si, desi, am castigat in cele din urma de fapt am cam pierdut.

Nu stiu exact unde trebuie sa primesc teren: pe anexa 28 – pe vechiul amplasament, care de fapt nu mai exista, sau pe anexa 50 – pe pamantul fostelor IAS-uri, unde este concesionat.

Sper sa lamuresc problema intr-un timp cat mai scurt alaturi de avocatii mei”, a incheiat Katharian Harosa povestea incredibila, pe scurt ce-i drept, a unui lant de procese de mai bine de 7 ani.

Trebuie mentionat faptul ca ea are sanse foarte mari sa primeasca despagubiri importante de la statul roman, dupa ce – anul trecut – a deschis un proces la Strasbourg.

In numerele viitoare, GAZETA promite sa revina cu alte amanunte interesante din acest caz, precum si cu informatii referitoare la modul in care s-au derulat procesele tinand cont de faptul ”numelor grele” implicate. Mai spunem ca anchetele GAZETEI vor fi trimise conducerii ADS si la cabinetul ministrului Gheorghe Flutur!

Nu e nimeni vinovat!

La sfarsitul saptamanii trecute, pe avocatul Augustin Zegrean nu am reusit sa il contactam pentru a-l intreba daca sustine – in calitate de parlamentar al puterii – pachetul de legi asupra proprietatii.

Nici joi si nici vineri el nu a raspuns pe telefonul mobil cu 500 de minute ce i-a fost pus la dispozitie de Camera Deputatilor. Probabil nu voia sa fie deranjat... ca doar este ales si nimeni nu-l poate atinge pana in 2008.

Primarul din Dumitra – Gheorghe Balajan – a tinut mortis sa ne asigure ca el nu a incalcat legea si ca mostenitoarea Katharina Harosa nu are dreptate. ”O sa vedeti ce fel de femeie este”, a incheiat primarul.

Pe de alta parte, l-am sunat si pe directorul RAAL – Paul Ilies pentru a-l intreba cand a concesionat societatea pe care o conduce terenul din Dealul Dumitrei. ”Nu mai stiu exact. 2000 sau 2001. Verificati si voi la Directia Agricola, nu fac favoruri GAZETEI, a replicat Paul Ilies dupa care a inchis telefonul!

Augustin Zegrean, un deputat imbogatit din avocatura

Deputatul Augustin Zegrean are toate atributele necesare unui avocat de succes chiar daca, din cand in cand, declaratiile sau initiativele sale nu sunt tocmai potrivite. Dar lucrurile acestea se uita usor atunci cand este vorba de cineva care castiga peste un miliard de lei anual din “asistenta juridica”.

Licentiat in drept in 1980, avocat din anul 1988, Augustin Zegrean a ajuns pentru prima data in Parlamentul Romaniei in 1990 ca si senator de Bistrita-Nasaud, ales pe listele FSN, alaturi de Mircea Cupsa. In perioada in care a fost senator, Zegrean a indeplinit si functia de vicepresedinte al comisiei juridice.

Pe parcursul mandatului de deputat inceput anul trecut, Zegrean a avut pana acum doar doua luari de cuvant, dintre care una atunci cand a depus juramantul. Cea de-a doua luare de cuvant s-a referit la un mini-scandal declansat in Parlament de o ordonanta de urgenta care privea numirile in functii de conducere la Eximbank.

Din punct de vedere al propunerilor legislative, Zegrean a iesit in fata recent, alaturi de cativa colegi din grupul parlamentar PD, cu o initiativa legislativa care prevede ca persoanelor sub 18 ani sa le fie interzis fumatul si consumul bauturilor alcoolice in spatii publice.

De asemenea, minorii nu mai au voie sa aiba la ei produse din tutun si nici sa intre in spatiile special amenajate pentru fumat, asa ca pe usile acestor incaperi va trebui sa apara o bulina asemanatoarea celei instituita de CNA pentru televiziuni: "Interzis minorilor sub 18 ani".

Minorii care nu au implinit 16 ani nu au voie in discoteci, cluburi, localuri, baruri sau restaurante decat daca sunt insotiti de parinti sau de tutorele legal si nici nu au voie sa consume cafea in locuri publice.

Totodata, minorilor le sunt interzise cumpararea sau inchirierea jocurilor video care promoveaza violenta sau sexualitatea explicita si efectuarea de tatuaje fara acordul parintilor. Proiectul de lege a starnit doar zambete.

O alta initiativa legislativa a deputatului Zegrean se refera la diminuarea taxei de scoatere a terenurilor din circuitul agricol. "Actuala legislatie afecteaza dreptul de proprietate. Detinatorii de terenuri nu pot dispune de acestea din cauza taxei de scoatere din circuitul agricol.

Noi vrem sa reducem suma platita de la 200-400%, cat este in prezent, la 1%. Nu putem bloca procesul natural de extindere a localitatilor din cauza acestei taxe". De fapt, Zegrean este un aparator infocat al ideii de proprietate, dar numai la nivelul declaratiilor.

Asa cum se poate observa, atunci cand este bine platit, poate trece fara rezerve peste drepturile proprietarilor. De asemenea, Zegrean a fost unul dintre parlamentarii care a sustinut ideea unor pensii imense pentru parlamentari.

Deputatul a dat cu bata declaratiilor in balta politicii la inceputul lunii mai 2005, atunci cand a sustinut tare pe pozitii ca "Am discutat deja despre modificarea statutului partidului in sensul oferirii posibilitatii candidatilor la sefia PD de a depune si motiuni de alta orientare decat social-democrata.

Noi vrem sa ramanem partid social-democrat de nivel european, dar nu putem discuta la nesfarsit daca exista unii care vor sa faca din PD partid liberal sau popular european.

Daca exista, sa vina acum", declara Zegrean si dupa o luna Emil Boc avea sa devina presedintele partidului cu un program popular si sa se rupa total de socialistii europeni.

Cele mai recente declaratii ale lui Augustin Zegrean se refera la notarii publici si la avocatii care activeaza in familie in incercarea de a “sparge”acest monopol.

Trebuie reamintit faptul ca in timpul campaniei electorale, Zegrean si-a avertizat colegii din baroul bistritean ca mai vorbeste cu ei doar pana cand ajunge parlamentar. Odata ajuns in Parlament, Zegrean se pregateste sa-i loveasca puternic.

Declaratia de avere a deputatului include 630 de metri patrati de teren intravilan in Bistrita, pe strada Dogarilor, si 350 de metri patrati la Colibita.

Deputatul mai detine un apartament in Bistrita, o casa de vacanta la Colibita si un spatiu pentru birou langa Palatul de Justitie, dar si-a vandut un apartament in 2004 pentru 50.000 de euro. Zegrean mai detine si un autoturism Renault achizitionat in anul 2003.

La categoria venituri pe anul 2004, Zegrean a declarat peste un miliard de lei obtinuti din prestarea activitatii de avocat si 20 de milioane de lei, dividende de la societatea comerciala RAAL SA.

In declaratia de interese apare si faptul ca Zegrean este actionar la RAAL, avand 755 de actiuni cu valoarea nominala de aproape 19 milioane de lei.