Constructia autostrazii Brasov – Bors va aduce raiul pe pamant pentru pentru balastierele din Ardeal. Potrivit unor specialisti, pentru o lucrare de asemenea anvergura va fi nevoie de peste doua milioane de metri cubi de balast, roci si agregate minerale.

Cum productia anuala a unei balastiere nu depaseste 100.000 de metri cubi, toate balastierele din zona vor avea de lucru pe intreaga durata a lucrarilor.

Incheierea unui contract de furnizare prioritara a acestor materiale ar insemna pentru o mina de aur, pentru firma care ar reusi acest lucru.

Numai ca, fondurile pentru autostrada fiind din ban public, de la bugetul statului, prin bugetul alocat Ministerului Transporturilor Constructiilor si Tursimului, atribuirea unui asemenea contract ar trebui sa se faca prin bani publici.

Combinatia Bechtel – Grandemar

Societatea clujeana Grandemar, care a fost achizitionata de Grupul olandez Bloem, se pare ca a reusit sa de-a lovitura, incheind cu Bechtel un contract fabulos, multianual, de furnizare de roci si agregate minerale.

Contractul, neconfirmat oficial de nici una din cele doua parti, este in valoare de cateva milioane de euro si presupune excavarea a milioane de metri cubi de pietris din albiile raurilor transilvanene, pana in anul 2011.

Deocamdata, contractul obtinut fara licitatie este confirmat doar de site-ul oficial al Grupului Bloem, din care face parte Grandemar. Acolo se spune: "12 mai 2005: Combinatia Bechtel – Grandemar a demarat lucrarile de productie la balastiera Morlaca.

Balastiera, proprietara Grandemar, va fi exploatata in cooperare cu Bechtel pentru a produce agregatele necesare cosntructiei Autostrazii Transilvania".

Curios este insa faptul ca, potrivit Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Cluj Napoca, balastierele si carierele Grandemar au termen de exploatare doar pana cel tarziu luna martie 2009 (Bologa Hent – martie 2008, Bologa – martie 2008, Valea Lungii - martie 2008, Poieni– martie 2008, Morlaca - martie 2008, Rascruci – martie 2009). Pe langa acestea,

Grandemar, ca de altfel si alte societati ce detin balastiere se afla in atentia Companiei Nationale Apele Romane - Directia Regionala Cluj, institutie care nu agreaza exploatarile salbatice ale albiilor raurilor transilvanene, atat in ceea ce priveste Autostrada, cat si in ceea ce priveste reabilitarea DN 1 C, Cluj Napoca – Suceava.

Grandemar de Morlaca

Acum cateva luni, concesionarea catre Grandemar – fostul chirias - a exploatarii de piatra de la Morlaca s-a aflat in mijlocul unei imens scandal. Miza acordarii concesionarii era imensa: profit de zeci de miliarde annual, mai ales ca Nebchetl anuntase deja ca va incheia un contract d ecolaborare cu firma care isi va adjudeca licitatia.

Initial, Primaria din Poieni a acordat exploatarea celor de la Grandemar, in ciuda faptului ca societatea urma sa vireze catre Consiliul Local sume de aproape zece ori mai mici decat cele ale concurentei. Apoi, in urma contestatiilor, licitatia a fost anulata, ea urmand sa fie reluata in decurs de doua saptamani.

Primaria din Poieni a tinut insa mortis sa puna pe tava cariera celor de la Grandemar, in ciuda faptului ca in cazul respectiv, Grandemar fiind o societate multinationala, o parte infima din profitul exploatarii va ajunge in bugetul local.

Astfel, consilierii au eludat prevederile legii care stipuleaza conditiile de desfasurare a licitatiilor si, folosindu-se de mici artificii, au ocolit organizarea unei noi licitatii.

In aceste conditii Grandemar si-a adjudecat exploatarea de la Morlaca in conditii excelente pentru societate si deosebit de nefericite pentru comunitatea locala.

Frate si cu Guris

Grandemar este implicata si in afacerea strazilor clujene, un proiect de 50 milioane de euro. La mijlocul lunii trecute, Primaria Cluj Napoca, pe baza unui raport al Companiei de Audit Pricewaterhouse a stabilit castigatoarea proiectului, joint venture-ul italian Garboli Conicos Tirena Scavi.

Societatea turca Guris insa a a blocat proiectul de modernizare al celor 288 de strazi din municipiu anuntand ca va da in judecata Primaria clujeana pentru nerespectarea unor clauze a caietului de sarcii al licitatiei. Directorul Guris, Burak N.

Basarir, se mandrea inaintea anuntarii castigatorului ca isi va adjudeca sigur licitatia si datorita valorii subcontractorilor: RADP, CCCF, Ben&Ben si Grandemar – toate firme una si una, alese pe spranceana.